Nou-înfiinţata Direcţie de Turism a Capitalei vine cu 32 de proiecte de promovare a turismului: trasee auto şi pietonale, promovare internet.
EVZ: Nu e cam târziu înfiinţată Direcţia de Turism a municipalităţii? Cristian Petrescu, şeful Direcţiei Turism: E cam târziu, într-adevăr, ca după 18 ani municipalitatea să se decidă să ofere interesul cuvenit acestui domeniu. Încercăm să facem noi tot ce nu s-a întreprins până acum. Problema este că nu se poate bate din palme şi gat.
Şi ce îşi propune această direcţie? În ajun nu se mai pot face multe, cel puţin când vine vorba de turism suntem mult în urmă. Noi avem 32 de proiecte pe termen scurt şi mediu. Primul, şi cel mai important, ţine de elaborarea strategiei de dezvoltare turistică până în 2026. Cele 32 de proiecte cuprind dezvoltarea axelor turistice Nord - Sud şi Est - Vest, Bucarest Daily pass, cardul cu acces la orice obiectiv turistic, linia turistică auto cu 17 staţii deja identificate. Apoi mai sunt cele 100 de infochioşcuri, un proiect demarat cu ceva timp în urmă de o altă direcţie. Anul acesta, urmează să fie aduse unităţile, care seamănă cu nişte cabine telefonice şi care vor oferi informaţii despre Bucureşti, istoria oraşului, trasee, hărţi. Şi, pentru că stăm prost şi pe partea internet, vrem să înfiinţăm un portal de promovare turistică a Capitalei. Proiectul e prevăzut în bugetul primăriei pe 2008. Casa Poporului spală ruşinea Ce avem noi original încât l-ar face pe un englez sau un francez să vrea să ne viziteze Capitala? Cum spune şi teoria turismului, în general, superlativele atrag. Oricât ne deranjează pe noi, până la urmă Palatul Parlamentului este principala atracţie. Toţi turiştii sunt interesaţi să vadă această clădire, care este cea mai mare din Europa. Ei sunt încântaţi de ceea ce văd acolo. Problema este că nu am ştiut să ne vindem marfa şi, în plus, majoritatea românilor încearcă un soi de repulsie faţă de această moştenire comunistă. Dar fosta Casă a Poporului poate fi umanizată pentru a fi vândută. Noi nu avem tradiţia marketingului agresiv, a unui PR de care beneficiază multe alte capitale europene. De exemplu, la Viena, comisia de promovare a turismului a fost înfiinţată acum 55 de ani, noi abia facem asta.
800.000 de turişti în 2006 În comparaţie cu alte capitale europene, unde ne situăm? Foarte jos. Pe de o parte, din cauza lipsei promovării imaginii, pe de altă parte, noi nu ne putem compara cu Roma, Paris sau Londra; oraşe cu un turism bine pus la punct. Să nu uităm că am avut atâţia ani interdicţie, noi să mergem afară, cei de peste graniţă să vină la noi. Tocmai de aceea e foarte greu de promovat. În 2006, Capitala a fost vizitată de peste 800.000 de turişti. Ţinând cont că, din 2001, rata de creştere naturală a turiştilor a fost de aproape 12% pe an, putem spune că, în 2007, am avut 900.000 de turişti. Prin proiectele pe care le vom demara, ne propunem ca, de la anul, să ridicăm marja de creştere la 20%. Asta ar însemna că, în 2009, Capitala va fi vizitată de peste 1,2 milioane de turişti. Avem un top al celor mai vizitate obiective? Ca număr de turişti, în 2006, Muzeul Satului a fost vizitat de 370.000 de oameni, majoritatea străini. Mi se pare o performanţă extraordinară. Se vede că acolo e o mână de manageri buni. Ca şi exemplu nefericit pot da Muzeul Naţional de Istorie, unde se întâmplă cu totul alte lucruri. Am fost personal acolo şi eram singurul vizitator la o oră de vârf, şi nici măcar nu puteam accesa tot muzeul deoarece domnul director de acolo avea o prelegere şi a trebuit să blocheze un etaj întreg pentru susţinerea dânsului. El credea că e mai importantă susţinerea prelegerii decât să fie vizitat muzeul. Greşit.
Nu ştim să ne vindem marfa De ce nu încercaţi să-i şcoliţi pe cei care nu dau randament? Nu pot face eu acest lucru, însă pot trage semnale de alarmă pentru ca superiorii lor să le impună ca şi criteriu de performanţă numărul de vizitatori, de exemplu. În felul acesta creşte oraşul în imagine, dar are de câştigat şi comunitatea. În prezent, unii au ca obiect de activitate colecţionarea, restaurarea şi alte asemenea. Nimeni nu spune că aceste activităţi nu sunt importante, dar degeaba ai colecţii şi muzee pline de obiecte de valoare, dacă nu ai vizitatori. Te uiţi doar la ele şi te bucuri că le ai. Şi atâtat tot. Menirea unui muzeu este să atragă vizitatori, nu doar să existe. Şi problemele sunt legate nu doar de promovare, cât şi de PR şi resurse umane. Revenind la top... Urmează Muzeul Ţăranului, Palatul Parlamentului. Din păcate, marketingul a făcut victime şi aici. Mulţi oameni nu ştiu că Palatul Parlamentului poate fi vizitat gratuit de elevi, studenţi şi pensionari. Dovada cea mai bună: Ziua Porţilor Deschise, când foarte mulţi oameni au vizitat clădirea. Diferenţa dintre acest eveniment şi o zi obişnuită este faptul că atunci s-a făcut publică această informaţ ie. Şi eu am aflat de această gratuitate abia acum o lună. E o problemă. Dacă aş fi un turist străin, de ce aş veni eu în Bucureşti? Convingeţi-mă. Avem cea mai mare clădire din Europa, avem foarte multe alte obiective culturale, o viaţă de noapte foarte activă. Cred că suntem Capitala cu cele mai multe biserici cu diferite culte, anglicană, elenă, armenească, italiană. Depinde ce fel de turist sunteţi şi, în funcţie de acest lucru, vă pot vinde Bucureştiul. Sigur, nu vă pot garanta turism tip camping sau caravan, aşa cum mi s-a cerut la Târgul de Turism de la Berlin, dar avem multe alte opţiuni şi mult mai interesante. NOSTALGIE A fost odată „Micul Paris“ În Capitală există o mulţime de clădiri-monument lăsate în ruină, în care au trăit, creat şi compus oameni de valoare. Ce se întâmplă cu moştenirea oraşului? Există o mare problemă din acest punct de vedere, iar prin înfiinţarea acestei direcţii de turism sperăm să putem salva din ceea ce se mai poate salva. Este păcat, într-adevăr. Ne place sintagma Bucureşti - „Micul Paris“, dar în loc să importăm reţete de succes din Europa de Vest, luăm de bun metalul şi sticla de peste ocean. Vizavi de imobilele din trecut încercăm să obţinem o finanţare europeană. Respectivele clădiri, mă refer la cele din centru, cele care intră în perimetrul celor patru axe turistice, vom insista asupra lor. Condiţia este ca ele să se afle în patrimonul cultural universal naţional sau local şi, pe de altă parte, să fie în proprietatea Primăriei Capitalei. Există un buget maxim de 25 de milioane de euro cu o finanţare locală de 2%. Sunt însă situaţii mai delicate, pentru că proprietarii unor astfel de imobile nu pot fi obligaţi să-şi refacă faţadele. Măcar să rezolvăm problemele legate de clădirile care aparţin municipalităţii.
TRASEE AUTO
Cele 17 staţii cu obiective turistice Casa Presei Libere Arcul de Triumf Piaţa Victoriei Piaţa Revoluţiei Primăria Municipiului Bucureşti Opera Romană Muzeul Operei Romane Palatul Cotroceni Cişmigiu Piaţa Romană Foişorul de Foc – Muzeul Naţional al Pompierilor Piaţa C.A. Rosetti Palatul Casei de Consemnaţiuni Palatul Parlamentului Piaţa Unirii Piaţa Universităţii Piaţa Charles de Gaulle
TURURI TEMATICE
Bucureştiul verde - parcuri, grădina botanică Clădiri - Ateneul Roman, Palatul Parlamentului, Palatul regal, Palatul Cotroceni, Muzeul Naţional de Istorie Shopping&dinning – Casa Capşa, Caru’ cu Bere, Hanul lui Manuc, Heritage Circuit religios - (un traseu care cuprinde cele mai importante clădiri de cult) şi tururi pietonale de-a lungul celor patru axe de dezvoltare turistică.