ORAŞUL DE VIS. Într-un clasament al capitalelor europene verzi, Bucureştiul este la coada listei, cu mai puţin de 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor. În schimb, cazurile de încălcare ale normelor de construcţie sunt din ce în ce mai dese şi mai vizibile.
"Mâine o să dea aviz la un mall în mijlocul parcului Cişmigiu", remarcă ironic, pe un forum, un cititor de presă electronică. Nemulţumirea lui e legată de aprobarea primită anul trecut de un dezvoltator imobiliar, prin care este permisă construirea unei clădiri de 40 de metri înălţime în spatele Palatului Stirbey, clădire de secol XIX de pe Calea Victoriei.
În timp ce arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a fost de acord cu proiectul, cei mai mulţi arhitecţi l-au criticat vehement. Planul zonei specifică clar: maximum 30 de metri înălţime.
Nu este un caz legat neapărat de actualitate, dar este o situaţie tipică pentru Bucureştiul ultimilor 20 de ani. S-a ajuns la situaţia în care un număr record de organizaţii, 35, au întocmit un Pact pentru Bucureşti pe care încearcă să îl aducă în atenţia Parlamentului. "Sunt legi care permit abuzuri uriaşe, iar acestea trebuie corectate", crede preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul!", Nicuşor Dan.
În urmă cu câteva zile, Evenimentul Zilei a prezentat ciudata aprobare a unei construcţii în parcul Herăstrău. Fiul lui Adrian Năstase, Andrei, a primit aviz de construire a unei terase din partea primăriei Sectorului 1, un edil este Andrei Chiliman. Straniu este că acelaşi spaţiu fusese "curăţat" de terase la venirea lui Sorin Oprescu la primăria Capitalei. "În România, poziţia arhitectului e slabă"
"În România, poziţia arhitectului este neclară, este slabă", spune Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. "În 20 de ani de experimente, România nu şi-a dat seama de necesitatea reală a acestei profesii", crede Sturdza. "Uită-te şi tu! Arată ca nişte magazii puse una peste alta. Se potriveşte ca nuca în perete aici", spune un pictor care locuieşte pe o stradă din zona Biserica Armenească, arătând cu degetul spre Millenium Business Center. "Cine ar pune colosul ăsta de sticlă, într-o zonă atât de veche? Numai noi", spune el. Arhitectul Şerban Sturdza atrage atenţia asupra unei alte probleme: românul se mobilizează tot mai greu, chiar şi atunci când este asuprit.
"Sunt cazuri în care unele clădiri le blochează lumina unor oameni care locuiesc în apropiere. Aceştia nu au lumină în casă", spune Nicuşor Dan. El arată că doar 2-3 persoane au depus plângeri în astfel de cazuri. "Puţin - consideră Nicuşor Dan-, având în vedere că victimele acestor abuzuri sunt, uneori, scări întregi de bloc". Bucureştiul, capitala antiverde
În septembrie 2009, Bucureştiul era numită cea mai poluată capitală europeană, de vină fiind viteza mică a automobilelor în trafic, suprafaţa mică a spaţiilor verzi, industria şi şantierele de construcţii. În Bucureşti, fiecare locuitor beneficiază de 17 metri pătraţi de spaţiu verde, în condiţiile în care limita minimă admisă de Uniunea Europeană este de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.
"Păi uitaţi-vă în centru, este o bucată imensă fără spaţii verzi", spune Marian Liţu, un bucureştean care locuieşte pe bulevardul Magheru. Omul are dreptate: pe lângă că este insuficient, spaţiul verde nu este nici bine distribuit. De altfel, în întreaga Românie, un singur oraş respectă norma UE de 26 mp. Se întâmplă în Botoşani, unde fiecare locuitor beneficiază de 28 de metri pătraţi de spaţiu verde.
Bucureştenii consideră că preocuparea autorităţilor pentru mall-uri a fost mai vizibilă decât cea pentru spaţiu verde. "Acum trei- patru ani, erau patru mall-uri. Şi alea erau prea multe", spune Ioana Ghiţescu, care locuieşte în sectorul 5. "Noi avem un singur părculeţ, la Sebastian. Da' de Liberty Center (n.r. mall de pe Calea Rahovei) am găsit loc. Nu puteam să facem un parc acolo?", se întreabă femeia.