Bucureştiul de altădată rămâne în fotografii

Fotograful Alex Mazilu a pornit la vânătoare de elemente istorice. Imaginile surprinse de aparatul lui arată cât de mult s-a degradat Micul Paris.

Parfumul Capitalei interbelice s-a risipit de multă vreme, ceea ce nu mai e o noutate. Sub ochii noştri, zi de zi, câte o clădire cu iz istoric îşi mai pierde din farmec: se mai cojeşte câte un perete, mai rugineşte câte-un element decorativ, sau, mai rău, se prăbuşeşte câte un zid.

Fotograful Alex Mazilu a pus aparatul la ochi şi a început să imortalizeze clădiri şi elemente de ornament ale vechiului Bucureşti. Ce a găsit nu este deloc îmbucurător.

În împărăţia ruginii

„Pereţi sfărâmaţi, stucaturi bătute de vânt, de ploi şi de timp, geamuri sparte, rugină ce brăzdează fiecare balama şi bucată de fier”, face el inventarul rămăşiţelor istoriei arhitecturale.

În urmă cu trei ani, Alex şi-a făcut un blog în care a început să adune, printre altele, imagini ale degradării oraşului în care trăieşte. De atunci, colectează astfel de dovezi de fiecare dată când iese cu aparatul la vânătoare de imagini.

„De cât timp fac astfel de fotografii nu am observat nici cea mai mică schimbare în bine. Dimpotrivă, pe unde merg, mai observ câte o clădire de 10 etaje, din sticlă, dar nicio clădire istorică renovată”, spune Alex.

„Nu mai avem răbdare să vedem ce e în jurul nostru”

În oraşul tuturor posibilităţilor arhitecturale, nu de puţine ori se întâmplă ca o clădire-bijuterie din secolele trecute să fie strivită sub umbra unui gigant din metal şi sticlă, construit sfidător la câţiva metri distanţă.

Nu e de mirare astfel că „bijuteria” scapă privirii trecătorului.

Alex a observat că toată lumea e într-o fugă continuă, şi nimeni nu mai vede elementele care, cândva, au onorat Capitala cu numele „Micul Paris”.

„Detaliile arhitectonice aproape că nu mai contează astăzi. De multe ori, trecem repede pe lângă orice, nu mai avem nici timpul şi nici răbdarea să mai vedem ceva în jurul nostru”, se indignează Alex.

20.000 de clădiri, 100 de zone istorice

În ultimii ani s-au înfiinţat o serie de ONG-uri ce trag semnale de alarmă cu privire la problemele Bucureştiului istoric. Lor li s-au adăugat arhitecţi şi artişti preocupaţi de aceeaşi problemă.

Dar niciunii n-au vreo putere decizională. Se pot doar lamenta pentru situaţia în care se află cele 20.000 de clădiri din Bucureştiul vechi, amplasate în aproape o sută de zone istorice.

Fotografia poate schimba mentalităţi

Alex este doar unul dintre aceşti protestatari. Când se va opri din fotografiat clădiri, va realiza o expoziţie care, speră el, „va putea schimba mentalităţi”, chiar dacă ştie cât de anevoios este acest proces.

La fel de bine ştie care sunt efectele indolenţei autorităţilor bucureştene faţă de clădirile-istorie. „Spunea cineva că istoria este o galerie cu elemente originale puţine, dar cu foarte multe copii. Cu timpul, vom fi înconjuraţi numai de copii proaste de sticlă şi metal”, concluzionează Alex Mazilu.

Pentru a vedea mai multe fotografii care fac parte din acest proiect, puteţi accesa site-ul artistului fotograf: www.alexmazilu.ro, secţiunea, „Bucureştiul de altădată”.

„Pereţi sfărâmaţi, stucaturi bătute de vânt, de ploi şi de timp, geamuri sparte, amintesc de ceea ce a fost odată Micul Paris.”, ALEX MAZILU, fotograf

PORTRET

Politica, fotografia Alex Mazilu are 28 de ani şi este consilier al unui om politic. De altfel, studiile lui universitare sunt în acelaşi domeniu: a absolvit o facultate de ştiinţe politice şi îşi face doctoratul în ştiinţele educaţiei.

Principalul hobby al lui Alex Mazilu este fotografia. Este pasionat în special de instantanee, fotografii alb-negru şi fotografii- portret.

Blogul lui de fotografie, pe care îl actualizează permanent, îi ocupă cea mai mare parte a timpului liber. Alte două mari pasiuni ale lui sunt lectura şi călătoriile.