Capitala României se poate mândri cu o serie de recorduri, unele de istorie recentă, cum ar fi cea mai mare instalaţie indoor de Crăciun, altele care se văd de pe lună, cum este cazul Casei Poporului. Dacă autorităţile şi operatorii de turism îşi vor da silinţa, Bucureştiul ar putea ajunge pe harta oraşelor vizitate de mii de turişti la sfârşit de săptămână.
Directorii de hoteluri sunt sceptici atunci când vine vorba de transformarea Bucureştiului într-o destinaţie pentru turişti tradiţionali. Ei văd capitala ca pe o gazdă bună pentru evenimente, de genul seminariilor sau summit-urilor. Traian Bădulescu, consultant pe turism, spune că situaţia nu este chiar atât de rea pe cât pare.
''Am de multe ori ocazia de a vorbi cu turişti străini care mi-au spus să nu mai declarăm Bucureştiul un oraş urât, pentru că este chiar frumos. Mai sunt foarte multe de făcut, dar dacă au reuşit să renoveze câteva străzi din centrul vechi care s-au umplut deja de puburi, cred că în cinci ani Bucureştiul poate deveni o destinaţie de city-break'', ne-a declarat Traian Bădulescu. Aglomeraţia dăunează turismului
Pe lista obiectivelor care ar trebui îndeplinite pentru ca Bucureştiul să intre în circuitul turistic tradiţional se numără infrastructura: capitala este un oraş destul de aglomerat. Partea bună este că, la sfârşit de săptămână, străzile nu mai sunt atât de aglomerate, deci turiştii de city-break nu ar avea multe probleme în trafic.
Le lipsesc însă centrele de informare turistică, magazine de suveniruri şi structuri de cazare de toate stelele cuprinse în oferte avantajoase. Practic, hotelurile practică tarife mai mici în weekend, deoarece în acest interval gradul de ocupare scade. În plus, ca urmare a crizei, hotelurile de cinci stele au redus preţurile până la aproape 100 de euro/noapte, tarif la recepţie. O agenţie de turism, care rezervă mai multe locuri poate obţine tarife şi mai mici.
Dacă ar reuşi să convingă şi o companie aeriană să ofere preţuri avantajoase, atunci turiştii ar putea fi mai uşor atraşi către Bucureşti. Aici, din păcate, nu pot fi conduşi către o inimă a oraşului, pentru că, deocamdată, capitala nu are o definiţie.
''Strănii îmi spun că nu avem inimă dacă nu avem un centru vechi reabilitate. Acolo ar putea fi multe magazine de artizanat autentic, pentru suveniruri. Ne trebuie un concept unitar de promovare la nivel internaţional, o asociaţie care să se ocupe de acest lucru. Parisul este oraşul îndrăgostiţilor, Praga are centrul istoric foarte bine conservat. Noi am avea probleme dacă am încerca să definim Bucureştiul'', subliniază consultantul pe turism. Curtea Veche, reşedinţa contelui Dracula
Capitalei i-ar mai trebui mici operaţii cosmetice: să fie puţin mai îngrijit, restaurantele care făceau deliciul bucureştenilor, cum este vechiul Gambrinus sau Bulevard, unde însuşi regele participa la petreceri, ar trebuie reintroduse în circuitul turistic.
De asemenea, unii americani care ştiu câte ceva despre istoria României susţin că de fapt Curtea Veche din centrul istoric ar fi adevărata casă a sângerosului conte Dracul şi nu Castelul Bran. Or, se întreabă Traian Bădulescu, dacă Branul atrage mii de turişti folosind acest slogan, Bucureştiul de ce nu poate fi promovat cu ajutorul imaginii metamorfozate a lui Vlad Ţepeş?
Astfel, Curtea Veche ar putea fi vândută la pachet turiştilor străini cu Festivalul Enescu, cu un festival al vinului sau alte evenimente anuale, cu dată fixă, stabilite cu unul-doi ani în avans, deoarece turiştilor străini le place să îşi rezerve vacanţele din timp.
Micii şi berea nu aduc turişti străini
Bucureştiul nu are un festival al vinului, dar are multe festivaluri ale berii, deşi are o veche tradiţie de ţară producătoare de vin.
''Din acest punct de vedere, moldovenii ne-au luat-o de mult înainte: anual, mii de turişti merg la festivalul Vinului de la Chişinău. Noi nu avem un calendar al evenimentelor bine pus la punct, astfel încât turiştii să ştie exact când ar fi o ocazie bună să viziteze Bucureştiul. Acum, din păcate, vin cu avionul, iau o cină tradiţională, dorm o noapte şi pornesc apoi cu autocarele spre Transilvania'', mai spune consultantul ANAT. O piaţă de Crăciun ar atrage turişti
În timpul sărbătorilor de iarnă oamenii sunt mai dispuşi ca în alte perioade ale anului să cheltuiască bani. Administraţiile marilor oraşe au înţeles acest lucru şi exploatează momentul. În Paris, Viena, Kohl, Bruges şi alte oraşe europene mii de turişti profită de ofertele city-break pentru a face cumpărături cu ocazia pieţelor de Crăciun.
Bucureştiul ar putea avea o asemenea piaţă pe Bulevardul Unirii, pe care Nicolae Ceauşescu l-a vrut să fie mai lat cu un metru decât mult mai celebrul Champs-Élysées din Paris. Din păcate, fostul dictator, a cărui imagine nu este suficient exploatată din punct de vedere turistic, după cum apreciază Traian Bădulescu, nu a reuşit să amenajeze şi cursul Dâmboviţei, astfel încât turişii să fie cu adevărat impresionaţi.
Totuşi, pentru ca piaţa de Crăciun din Bucureşti să fie un reper pentru turişti ar trebui ca şi comercianţii să fie controlaţi pentru ca pe mesele lor să nu mai ajungă toate chinezeriile, ci cât mai multe produse de calitate, reprezentative pentru sărbătorile de iarnă şi tradiţiile româneşti.
Numărul mare de cluburi şi viaţa activă de noapte sunt atu-uri pe care Bucureştiul le poate exploata pentru a atrage tinerii turişti străini, mai ales că tot mai multe trupe de renume concertează în capitală.
Până atunci, Bucureştiul se poate lăuda cu câteva recorduri, insuficiente însă pentru ca turismul să fie o sursă continuă de venit.
În 2008, primăria capitalei a cheltuit două milioane de euro pentru 4.000 de Moşi Crăciun, preparate culinare ''lungi'', spectacole, lumini şi artificii. Acum, Bucureştiul sepoate mândri cu cel mai lung cârnat (2.250 de metri), făcut pe 27 decembrie 2008, cel mai lung tort (140 de metri), degustat a doua zi, pe 28 decembrie, în Piaţa Constituţiei, şi cei mai mulţi Moşi Crăciun, care au defilat pe 21 decembrie în tot oraşul, împărţind cadouri copiilor.
Anul acesta, s-a aprins cea mai mare instalaţie de lumini de Crăciun de interior din lume, care numără 449.658 de beculeţe. Recordul a fost omologat joi seară de reprezentantul Guinness World Records.