Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) s-a pronunțat astăzi în dosarul lui Traian Băsescu și a menținut sentința instanței de fond care a decis că fostul președinte al României a fost colaborator al Securității. Traian Băsescu va pierde locuința de protocol, indemnizația lunară, autoturismul gratuit, dar și serviciul de pază.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat astăzi și a decis că Traian Băsescu a colaborat cu secutitatea. Fostul președinte al României a încercat luna această să obțină o amânare a pronunțării sentinței. Traian Băsescu, prin avocații săi, a cerut suspendarea judecății până când Curtea Constituțională se va pronunța pe o excepție ridicată în acest dosar. Magistrații i-au respins în solicitatea.
Curtea Supremă a respins astăzi și recursul lui Traian Băsescu ca nefondat și a menținut sentința Curții de Apel București. Decizia este definitivă.
Într-o postare scurtă pe contul său de Facebook, fostul președinte al României a spus că nu va comenta public sentința. „Am luat notă de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public. Voi face demersurile legale la CEDO“
Minuta ședinței ÎCCJ:
„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022“.
Ce drepturi va pierde Traian Băsescu
Camera Deputaţilor a adoptat în septembrie 2021, un proiect de lege care prevede că drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.
Astfel, după sentința de astăzi a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Traian Băsescu nu va mai avea dreptul la o locuință de protocol gratuită, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru. De asemenea va pierde indemnizaţia lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu,
Fostul președinte nu va mai benefia de pază şi protecţie și nici de folosința gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.
Ce a decis Curtea se Apel
În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – nume de cod Petrov – de colaborator al Securității, scrie Grupul de Investigaţii Politice. Curtea de Apel a stabilit că:
– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”
– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.
– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”
„Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”
– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.
– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale“.
Ce a spus Traian Băsescu în fața instanței
Fostul președinte al României susține că nu a știut că i s-a dat un nume conspirativ. „Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelulTudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței, potrivt Hot News..