Brățările electronice se dovedesc a fi o piatră de încercare pentru autorități. După ce, în anii precedenți, au existat proiecte care îi obligau pe cei care se află în arest la domiciliu sau pe violatori să poarte astfel de dispozitive, tentativele de punere în aplicare a acestora au eșuat. De această dată, oficialii MAI susțin că au în vedere un proiect, într-o formulă gândită cu reprezentanții Ministerului justiției, care îi obligă pe cei care comit violențe în familie să poarte brățări electronice. Și susțin că vor să îl pună în aplicare până la sfârșitul acestui an. Simplu nu este, deoarece, odată cu eventuala aprobare a proiectului în Parlament, trebuie achiziționat un întreg sistem de supraveghere, plus brățările electronice. Asta presupune o localizare prin GPS a agresorilor, obligați să poarte aceste brățări, dar și a victimelor acestora. Victimele pot fi femei sau copii. În cazul lor, susțin specialiștii de la Interne, trebuie obținut acordul acestora pentru purtarea brățărilor, iar în cazul minorilor a părinților sau a tutorelui.

Spre deosebire de cele ale agresorilor care vor fi obligați să poarte dispozitivele electronice la picior, brățările pentru victime vor avea un design special, pentru a nu le traumatiza și pot fi purtate la mână. Dar există posibilitatea amplasării unor astfel de dispozitive în casă sau în poșetă, dacă victima nu dorește să îl poarte la mână. De asemenea, sunt prevăzute reglementări legale pentru a nu i se încălca dreptul la intimidate.

Cum funcționează sistemul de supraveghere

Practic, după ce o persoană obține un ordin de restricție, datele despre autorul agresiunii și a victimelor sale sunt introduse într-o bază de date, gestionată de Poliția Română. Atunci când agresorul se apropie de victimă, se transmite un semnal de alertă către baza de date. Atunci, se pune în mișcare cel mai apropiat echipaj către locul indicat. Între timp, un alt polițist poate avertiza telefonic victima despre apropierea agresorului. Oficialii MAI susțin că au în vedere achiziționarea a 20.000 de astfel de brățări, în primă fază.

Proiecte eșuate

Proiecte de lege pentru introducerea brățărilor electronice au mai existat, începând din anul 2010. Atunci, măsura ar fi trebuit să fie o măsură pentru executarea la domiciliu a pedepsei. EVZ a consultat, deopotrivă, specialişti în Drept, psihiatri şi psihologi care susțineau că brăţările electronice care permit monitorizarea prin GPS ar fi cea mai puţin costisitoare soluţie pentru monitorizarea infractorilor eliberaţi condiţionat, care ar trebui aplicată de urgenţă în cazul violatorilor şi al celor condamnaţi pentru crimă. Proiectul a fost pasat de deputați în sarcina Guvernului. O altă inițiativă de introducere a acestor brățări a fost votată de Senat și în 2016. Proiectele nu au putut fi puse în practică, chiar dacă și instanțele au obligat infractorii să le poarte, deoarece nu au fost achiziționate sistemele de supraveghere și nici brățările.

 

Peste 100 de agresiuni pe zi, în 2019

La solicitarea EVZ, Poliția Română a transmis că, în primele trei luni ale anului 2019, la nivel național, au fost sesizate 9.794 de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea violenței în familie. Adică, în medie, 108 de agresiuni pe zi. Printre victime s-au numărat: 4.116 soț/soție sau foști soți, 1.731 concubin/concubină, 903 părinte legal/tutore legal, 2.614 fiu/fiică și altele. În aceeași perioadă au fost emise 1.947 de ordine de protecție provizorii. Dintre cele 9.794 de infracțiuni, 5.149 au fost comise în mediul urban și 4.645 în mediul rural. Tragic este că au fost înregistrate și 19 infracțiuni de omor.

 

Te-ar putea interesa și: