Pe 28 aprilie 1832, locuitorii Brașovului luau la cunoștință, de pe foi volante, de pedepsele ce se instituiseră din 13 martie acel an pentru cei ce emigrau în Moldova și Țara Românească:
Întru urmarea înălțatei Orândueli Gubernialicești din 13 martie a.c. nro. 2317 acum venite să face de știre spre înpiedecarea pribegirii în țearile turcești a sudiților cum urmează în jos:
1) Pribegirea în Țară și în Moldova este oprită la toți, contribuești și la toți fii(i) și fameliile lor;
2) Pribegi sânt aceia care să furișesc în țările de afară fără Pașuș, și care nu s-au mai întors înapoi după sorocul ce i s-au pus în Pașuș, ci acolo se așază;
3) Pedepse pribegiri(i) este ca să-ș pearză tot dreptul burgherlicesc și averea înapoi lăsată, și de se va prinde și să va apuțe [aduce] înapoi se va judeca de criminal;
4) Deregători și jurați care au primit înștiințare despre gătirea pribegiri(i) și nu vor areta cu graba la Inșpectorul lor, se vor trage pedeapsa de care s-au învrednicit îndată cum să va dovedi lenevirea lor;
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric