Poarta Sarutului, Aleea Scaunelor, Masa Tacerii, Calea Eroilor si Coloana fara Sfarsit reprezinta formula geniului brancusian la Targu-Jiu.
Ansamblul sculptural „Calea Sufletelor Eroilor” a fost ridicat de Constantin Brancusi intre 1937 si 1938, la solicitarea Ligii Nationale a Femeilor Gorjene, condusa de Aretia Tatarascu, in memoria eroilor gorjeni care si-au jertfit viata in Primul Razboi Mondial.
Brancusi nu a acceptat sa fie platit pentru creatia sa. Modulele Coloanei au fost turnate la Atelierele Centrale din Petrosani, iar intregul proces de ridicare a Coloanei s-a desfasurat, din punct de vedere tehnic, sub coordonarea inginerului Stefan Georgescu-Gorjan. Masa Tacerii si Poarta Sarutului au fost facute din travertin de Banpotoc.
Intrarea, prin Poarta Sarutului
Intrarea in Parcul Central din Targu-Jiu se face pe sub Poarta Sarutului. Imediat, parca intri intr-o alta lume, a simbolurilor si semnificatilor. Aproape orice cuplu care trece pe aici se saruta. Deja sunt la moda nuntile la Poarta Sarutului, oficiate de primar in prima zi a anului. De-o parte si de alta a Portii sunt doua banci, tot din piatra, realizate de asemenea de Brancusi, pentru cei care vor sa mai zaboveasca un pic.
Drumul continua cu Aleea Scaunelor. Pe marginile ei sunt cate 15 scaune, momente de cugetare pentru etapele vietii. La capatul aleii, dupa ce urci cateva trepte, se afla Masa Tacerii, cu cele 12 scaune asezate in jurul ei. Un adevarat simbol al reunirii familiei, meditatiei si curgerii timpului, spun expertii. Aproape toti vizitatorii se asaza pentru fotografii. Aceasta a fost si dorinta lui Brancusi, ca lucrarile lui sa intre in viata oamenilor.
Coloana fara Sfarsit
Considerata opera centrala a intregii creatii brancusiene, Coloana fara Sfarsit, care se ridica maiestuoasa catre cer reprezinta inaltarea sufletelor eroilor neamului, dar si legatura dintre doua lumi, a sacrului si a profanului. Coloana fara Sfarsit se afla in capatul celalalt al orasului, fiind despartita de Masa Tacerii si de Poarta Sarutului de o strada fara nicio cotitura, in lungime de 1,2 kilometri - Calea Eroilor.
Aceasta strabate orasul, iar in zilele senine si fara aglomeratie in trafic, de la Poarta Sarutului se vede Biserica „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, in spatele careia se afla Coloana fara Sfarsit. Lacasul de cult era in acest loc si atunci cand Brancusi a ridicat ansamblul sculptural si, prin urmare, face parte din conceptia artistica a marelui sculptor. Totusi, intre timp, a aparut o cale ferata, pe care trebuie s-o traversezi ca sa ajungi la Coloana...
La ridicarea Coloanei, Brancusi s-a inspirat din arta si arhitectura populara romaneasca. Astfel, la casele taranesti construite in jurul anului 1800 si care pot fi vazute in Muzeul Satului de la Curtisoara se pot observa stalpii asemanatori Coloanei.
Semnificatia ansamblului
Cea mai uzitata talmacire a mesajului brancusian este ca Masa Tacerii reprezinta nasterea, locul unde se strange familia si de unde pleaca apoi la lupta viitori eroi ai neamului. Masa mai poate avea si semnificatia de moara a timpului, mai ales ca in jurul ei sunt dispuse 12 scaune clepsidrice, tot atatea ca si lunile anului, care sugereaza si scurgerea timpului.
Aleea Scaunelor reprezinta parcurgerea unei anumite etape a vietii si soarta fiecaruia. Poarta Sarutului are semnificatia de trecere spre o alta viata, prin iubire, precum si casatoria si inceperea unui nou ciclu al vietii.
Pe stalpii monumentului se gaseste simbolul sarutului si al comuniunii dintre barbat si femeie, iar partea de deasupra stalpilor este asemuita cu o lada de zestre. Calea Eroilor este calea „sufletelor eroilor”, este drumul parcurs de eroi pana la jertfa suprema. Coloana fara Sfarsit reprezinta urcusul si coborasul vietii, dar si inaltarea la cer a sufletelor eroilor.
CUMPANA
Comunistii, un pericol
In anii ‘50, comunistii au hotatat sa demoleze Coloana considerata inestetica si obscena. Tanasie Lolescu, secretar de partid din partea tineretului comunist, a folosit un tractor. „Am legat lantul la baza Coloanei, dar s-a rupt cand am tras. L-am pus apoi mai sus, dar s-a ridicat tractorul de spate, in sus. Coloana nu s-a clintit”, isi aminteste Lolescu, acum in varsta de 78 de ani. Coloana a mai fost in pericol in 1996, cand Radu Varia a vrut
s-o restaureze inlocuind unele elemente originale. Ministrul culturii de-atunci, Razvan Theodorescu, a sustinut proiectul. Opinia publica si specialistii s-au opus. Lucrarile au fost oprite la timp de noul ministru, Ion Caramitru.
PLEDOARIE
Horatiu Malaele: „Este o capodopera scanteietoare”
Cunoscutul actor si regizor Horatiu Malaele, care s-a nascut la Targu-Jiu, pledeaza pentru ansamblul Brancusi: „Este o minune pe care umanitatea, in momentele ei de ragaz si orgoliu, ar trebui sa se sprijine, ca o izbanda a inteligentei si a naturii noastre divine. Este o capodopera polisemica, scanteietoare, ce place, in acelasi timp, copilului si batranului, naivului si inteleptului, initiatului si profanului, ceea ce ii va garanta perenitate si o permanenta bucurie atotcuprinzatoare”.
Horatiu Malaele are o versiune originala, care pune creatia lui Brancusi in legatura directa cu Fiinta Suprema: „Nascuta parca dintre paginile Bibliei, cu apa botezului, tacuta masa apostolica, poarta unui sarut blestemat, gradina ultimei rugaciuni, biserica - fereastra Domnului, coloana unei inaltari mantuitoare, acest loc binecuvantat poate raspunde la toate intrebarile crestinatatii. Veniti la Targu-Jiu si veti pleca mult mai bogati si mai zdraveni”.
ARGUMENT
A dus departe prestigiul artistic al Romaniei
Barbu Brezianu, supranumit si patriarhul studiilor despre Brancusi, in varsta de 99 de ani, ne-a transmis, prin intermediul fiului sau, Andrei Brezianu, argumentele pentru sustinerea ansamblului de la Targu-Jiu: „Nicio minune de pe pamantul romanesc nu este comparabila cu ansamblul sculptural de la Targu-Jiu, capodopera care sintetizeaza gandirea artistica a unuia dintre cei mai desavarsiti creatori de frumos ai secolului XX, romanul Brancusi. De ce, dominata de Coloana fara Sfarsit, aceasta minune este atat de unica si singulara? Pledez pentru ea mai intai pentru ca, spre deosebire de toate celelalte capodopere cu care intra in concurenta, a dus prestigiul artistic al Romaniei cel mai departe pe toate meridianele Planetei. La fel Masa Tacerii, simbol al locului familiar unde comesenii se impartasesc din hrana trebuincioasa vietii. La fel Poarta Sarutului, ale carei profiluri stilizate reprezinta, in cuvintele sculptorului, contopirea tainica, prin iubire, dintre barbat si femeie”.
Barbu Brezianu considera ca ansamblul de la Targu-Jiu e specific poporului roman: „Minunea de la Targu-Jiu este singulara si unica pentru ca a fost deliberat conceputa de creatorul ei in spiritul dragostei fata de pamantul natal, ca un omagiu adus fiilor ei cazuti pentru reintregirea tarii, in Primul Razboi Mondial, in bataliile de la Jiu. Prin valoare, impact international si legatura intrinseca cu tara, nu vad nicio minune a pamantului romanesc comparabila”, a mai spus el.
FISA TEHNICA
Dimensiuni. Calea Eroilor strabate orasul dinspre est spre vest si are lungimea de 1.275 m. Masa Tacerii, avand diametrul de 2,15 m, este inconjurata de 12 scaune. Poarta Sarutului are latimea de 6,45 m si inaltimea de 5,13 m. Aleea Scaunelor, calea dintre Masa si Poarta, este marginita de cate 15 scaune si o banca. Coloana fara Sfarsit are o inaltime de 29,33 m.
Unicitate. Este capodopera centrala a intregii creatii brancusiene, care reuseste sa cuprinda elemente ale arhitecturii populare romanesti si simboluri stilizate ale artei moderne.
Notorietate. Este principala destinatie a turistilor care ajung in Targu-Jiu si a specialistilor interesati de Brancusi. Ansamblul a fost inclus recent in patrimoniul cultural european.
Potential. Aduce putine castiguri orasului Targu-Jiu, in afara de faima, potentialul turistic fiind slab dezvoltat. In parc nu exista decat cateva terase, un punct de vanzare de pliante, o expozitie de fotografii si o videoteca despre Brancusi. Drepturile de autor asupra operelor sunt detinute de un cetatean canadian, Theodor Nicol, explica autoritatile locale de ce ar avea „mainile legate”.
VOX POPULI
Ne reprezinta
Simona Lavinia Mitelea, 30 de ani, asistent medical: „Operele lui Brancusi din Targu-Jiu sunt cunoscute in toata lumea si sunt foarte apreciate”.
Gabriel Galtoi, 39 de ani, profesor: „Lucrarile de arta care fac parte din Ansamblul „Calea Eroilor” ne reprezinta, ca natie si ca spirit”.
Daniela Dochin, 39 de ani, economist: „Brancusi este cel mai valoros sculptor roman si este cunoscut in toata lumea”.
Georgiana Cretanu, 20 de ani, ospatar: „Operele de arta care au fost realizate de Brancusi la Targu-Jiu atrag foarte multi vizitatori din toata lumea si cred ca sunt principala atractie culturala a tarii noastre”.
ATELIERELE
La ei si la noi
Am fost in Atelierul lui Brancusi din Paris, la Centre Georges Pompidou. As fi vrut sa strig in gura mare ca sunt din Romania, tara de origine a lui Brancusi. Era atata lume in jurul meu care admira lucrarile asezate in mediul in care au prins viata! Brancusi spunea ca „operele trebuie privite in mediul in care au fost create” pentru ca spatiul din jurul unei sculpturi este la fel de important ca si opera. In schimb, la Targu-Jiu, „in mediu” adica, impresia e mai degraba de nepasare. (Doina Petrescu)
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu
Bisericile pictate din nordul Moldovei
Castelul Bran, vandut de Dracula
Orasele din tara au intrat in febra minunilor