Brăila înseamnă istorie şi tradiţie de peste 640 de ani. Poziţionarea la Dunăre a atras aici oameni de prin toată lumea: greci, lipoveni, turci, armeni, bulgari, evrei, sârbi şi italieni, toţi au ajuns în în acest oraş datorită deschiderii către dezvoltare. Au fost frumoase vremurile de glorie ale urbei.
Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice care datează din anul 5000 i.Hr. şi fac dovada continuităţii vieţii şi a civilizaţiei în zonă.
Oraşul a fost atestat documentar acum 630 ani, când domnitorul Ţării Româneşti, Vlaicu I, a oferit comercianţilor din Braşov privilegiul de a-şi vinde aici mărfurile. Un velier, stema oraşului Brăila, este simbolul comerţului, ocupaţia principală a locuitorilor.
Statutul de port-liber şi l-a câştigat în 1836, odată cu înfiinţarea primei Camere de Arbitraj Comercial. Mai târziu au fost deschise Bursa de Cereale şi Bunuri (1882), Curtea Comercială şi Banca Comercială.
Comertul înfloritor şi dezvoltarea industriei, de-a lungul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, au însemnat pentru Brăila mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, şantier naval (1864), fabrică de bere (1872) şi docuri (1883). Prima investiţie străină în oraş a fost făcută în 1924 de către Societatea Franco-Română.
Provenind de la numele propriu “Brăila”, toponimia oraşului este pur românească, prima sa atestare documentară apărând în Oltenia, într-un act ce datează 9 ianuarie 1627 şi în care se face referire la “Brăila din Drăgoiani”, martor la împărţirea moştenirii dintre fiicele unui anume Vladul.
Port important, Brăila a fost ales de multe grupuri etnice - greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni şi saşi - ale căror tradiţii, obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a oraşului. Panait Istrati, Panait Cerna, fraţii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius sunt doar câteva din personalităţile marcante ale ştiinţei şi culturii, care au dus mai departe renumele oraşului.
Patrimoniul cultural al oraşului este bogat, turiştii având posibilitatea de a-i trece în revistă trecutul istoric prin intermediul vestigiilor şi al instituţiilor care păstrează vie imaginea unui oraş odată centru de interses pentru comercianţii din toate părţile lumii, dar şi a unor nume marcante ale culturii româneşti. Dacă ajungi în Brăila, nu uita să vizitezi: Teatrul Maria Filotti – instituţie de prestigiu a teatrului românesc, cu o arhitectură în stil baroc şi având o tradiţie de peste 150 de ani, dintre care aproape 60 de ani de activitate permanentă, a fost înfiinţat la 15 aprilie 1949 ca Teatrul de Stat Brăila – Galaţi. Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally, locaţie care găzduieste, în prezent, Teatrul Maria Filotti, reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară şi cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate.
Aici au debutat Hariclea Darclée, în 1881, şi Maria Filotti, în 1905. Muzeul Brailei, instituţie muzeală născută odată cu biblioteca publică a oraşului Brăila, a fost întemeiată la începutul anilor ’80 ai veacului al XIX-lea, mai precis la sfarşitul anului 1880, la 3 noiembrie, în cadrul Conferinţei profesorilor, de catre opt pedagogi - Şt. C. Hepites, I. Guliotti, Z. Deimeze, Iordan Dimitriu, I.C. Tacit, Pr. M. Guzianu, Dragomir Constantinescu şi Atanasie Popescu – directorul acestei instituţii de învăţământ - care au hotărât să supună subscripţiei publice înfiinţarea unei biblioteci şi a unui muzeu pe lângă gimnaziu.
Biserica Greacă a fost construită în perioada 1862-1872 în “mahalaua carantinei”, în care enoriaşii erau mai mult greci, fiind cea mai mare biserică grecească din sud-estul Europei, construită în stil eclectic, architect fiind Avram Ioanidis.
Orologiul (1909) - pe soclul său este marcată o corabie cu pânze - simbol al portului de pescari;
În Piaţa Sf. Arahangheli, din centrul vechi, se află, din 1906, Grupul Statuar Traian, realizat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia împlinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei;
Fostul Palat Administrativ şi Judecătoresc, actualul sediu al Facultăţii de Inginerie, cu o arhitectură în stil academist, datează din anul 1891; Colegiul National ”Nicolae Balcescu”, construit în stil neoclasic, în anul 1863.
Grădina Publică reprezintă oaza de vegetaţie a orasului, unde se regăsesc ruinele fostei cetăţi a Brăilei, precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş, o adevărată reţea de tuneluri cunoscute sub numele de hrubele Brăilei. În spaţiul grădinii a funcţionat şi un restaurant rotativ, situat la ultimul etaj al cladirii turn care, odinioară, a fost „Castelul de apă” al oraşului, construit în 1912.