Virologul Mihnea Boștină, profesor la Universitatea Otago din Dunedin, Noua Zeelandă a arătat faptul că studiile care urmăresc răspândirea noului coronavirus în populație arată că rata mortalității cauzată de Covid-19 este mai mică decât cifrele oficiale, care se raportează doar la cazurile confirmate.
Profesorul Mihnea Boștină a prezentat, într-un interviu pentru Digi24, care este stadiul dezvoltării unui vaccin împotriva virusului, dar și cum stăm în privința descoperirii unui tratament eficient.
- Rata mortalității Covid-19 pare să crească: dacă în urmă cu o lună se situa la 2-3%, acum a ajuns la 6% . Este mai mortal virusul decât se credea inițial?
- Rata mortalității este raportul a două numere: numărul de decese puse pe seama Covid-19 și numărul total de cazuri. De la începutul pandemiei avem o evoluție continuă a modului cum se calculează aceste numere în diferite locuri. Uneori se fac teste, alteori se consideră doar simptomele. Uneori decesele cauzate de comorbidități nu sunt luate în considerare. Uneori toate decesele în cămine de bătrâni în care au fost identificate cazuri de Covid sunt și ele contorizate. Si așa mai departe. Aceasta ar fi problema care apare la numărarea deceselor.
Problema mai gravă este însă la contabilizarea cazurilor: cifrele pe care le vedem acum reprezintă mortalitatea pentru cazurile detectate și nu pentru cele existente, număr care este cu mult mai mare.
Modul de calcul privind rata mortalității - Cum se calculează rata mortalității? La numărul total de cazuri sau la numărul de cazuri închise?
- Pentru a obține valoarea reală ar trebui să știm care este mortalitatea raportată la totalul infecțiilor. Din păcate, un răspuns precis la această întrebare nu va putea fi dat decât peste câțiva ani. Centralizarea tuturor datelor, extrapolarea testelor făcute la anumite date, stabilirea precisă a cauzei deceselor și analiza statistică a datelor la scara întregii planete este o sarcină care necesită mult timp, multă pricepere și multe grupuri de cercetători cu specializări diferite.
Din ce s-a văzut până acum, nu poate fi vorba despre o cifră unică. Asta pentru că mortalitatea nu este o constantă biologică asociată virusului, ci este și o măsură a multor factori externi. Vom avea cifre variind în funcție de vârsta populației, de densitatea zonelor afectate, de condițiile climaterice, de calitatea sistemului medical, de condițiile de igienă a populației, de măsurile de carantină impuse și așa mai departe. Așa că vom avea cifre diferite pentru zone diferite și pentru momente diferite.
Acum suntem foarte departe de o evaluare corectă în primul rând din cauza modului în care se testează populația și a calității testelor. Spre exemplu, în multe locuri se testează puțin și doar persoanele care au simptome. O altă problemă este procentul foarte mare de indivizi care nu prezintă simptome sau prezintă simptome minore și nu ajung să fie înregistrați de sistemul medical. Acest tip de teste, care pot identifica doar pacienții care au o infecție activă, detectează prezența ARN-ului viral.
- Care sunt ultimele estimări privind rata reală (nu cazuri oficial înregistrate) de infectare? De câte ori poate fi mai mare decât ceea ce cunoaștem?
- Există o măsură mult mai utilă în acest caz, anume folosirea testelor care detectează anticorpii dezvoltați de indivizi care au depășit deja infecția cu SARS-CoV-2. Testarea unui eșantion reprezentativ din populația unei zone oferă o imagine mult mai precisă a gradului de răspândire a virusului în timp. Au fost deja făcut astfel de studii în mai multe țări, printre care Suedia, Franța și Spania.
În general, valorile înregistrate au arătat că până acum aproximativ 5% din populație are anticorpii specifici și deci a fost expusă la SARS-CoV-2. Avantajul acestui tip de investigare este că include și infecțiile asimptomatice. Dacă ne uităm acum la decesele înregistrate la suta de mii de locuitori, vedem în momentul de față cifra de 46 în cazul Suediei, 43 în cazul Franței și 58 în cazul Spaniei. Așadar, mortalitatea pare fi mai curând în jurul lui 0,5% sau chiar mai scăzută.
Dincolo de această cifră unică raportată la ansamblul populației, mult mai îngrijorătoare este mortalitatea pe categorii de vârstă. Dacă pentru cei sub 40 de ani riscul este minim, acesta crește spectaculos cu creșterea vârstei, ajungând cam la 1% la 60 de ani și trecând de 10% după 80 de ani.
- Aceasta este rata mortalității din totalul populației? Pentru că, în cazul Franței, de exemplu, rata mortalității raportată la cazurile înregistrate de Covid-19 este de aproape 20%, conform cifrelor OMS.
- Cum spuneam, datele sunt pentru cazurile detectate – așadar valorile sunt dependente de numărul și calitatea testelor făcute. Dar dacă ne uităm la estimările privind prezența virusului în populație, cifrele stau cu totul altfel. Spre exemplu, un studiu publicat în reputata revistă Science acum câteva săptămâni a analizat în detaliu cazul Franței și a estimat că 4,4% din populație a fost deja infectată. Luând în considerare numărul de decese, aceasta se traduce printr-o mortalitate de 0,7%. Evident, aceasta este o valoare medie, cifrele variază mult în funcție de zona geografică.
Exemplul Japoniei - Testele pentru „depistarea” imunității sunt de încredere, au ajuns la un grad bun de măsurare?
- Sunt încă probleme, însă putem avea încredere în studiile făcute pe eșantioane mari și publicate în reviste reputate.
- A fost o întreagă discuție privind lipsa de precizie a testelor pentru anticorpi.
- Așa este, asta este una dintre marile limitări ale studiilor făcute la început. Dată fiind urgența situației, s-a hotărât să fie aprobată folosirea unor teste fără toate verificările uzuale. Dar, în general, pentru studiile făcute la scară mare, unde selecția testelor a fost făcută serios, cred că putem privi cu ceva mai multă încredere valorile raportate.
- În privința gradului de contagiozitate a virusului s-a ajuns la un consens?
- Cât de infecțios este virusul este din nou o problemă care nu are un răspuns clar și depinde atât de biologia virusului, cât și de societatea afectată. Pentru noi, este mult mai clar efectul catastrofal observat în unele țări europene. Dar, dacă ne uităm la cazul Japoniei, vedem că numărul cazurilor nu a explodat, deși, cu excepția școlilor, nu au fost oprite activitățile economice obișnuite. Aceasta pentru că măsurile extreme de igienă personală, purtatul măștilor și evitarea contactelor fizice, atât de caracteristice Japoniei, sunt factori care limitează enorm răspândirea virusului.
- Ce cunoaștem despre dobândirea imunității? Există? Este pe termen lung? Ne putem reinfecta?
- Din păcate, și la acest capitol suntem într-o beznă totală. Ce putem face este să ne uităm la cele patru coronavirusuri care circulă curent în populație și care sunt responsabile de până la 30% din răcelile obișnuite. În acest caz, studiile sugerează că imunitatea este de scurtă durată și reinfectarea este posibilă într-un sezon următor. Însă reinfectarea la un interval scurt e puțin probabilă. Au fost știri care anunțau cazuri de reinfectare după câteva săptămâni, dar s-a demonstrat ulterior că era vorba de teste ARN eronate, neputându-se izola particule infecțioase din acești pacienți.
Vaccin sau tratament? - Cum vedeți dvs. finalul acestei pandemii? Sunteți încrezător în descoperirea unui vaccin? La epidemiile SARS și MERS s-a renunțat la dezvoltarea vaccinului. Ce e diferit acum, ce poate mișca lucrurile?
- Sper și eu ca majoritatea lumii că vom avea un vaccin în iarna viitoare. Până atunci, sistemul medical a ieșit din faza de confuzie, s-au stabilit protocoale și încep să apară informații despre tipurile de medicație eficientă. În plus, la apariția unui nou val, avem multe mai multe informații despre măsurile care funcționează, momentul când trebuie aplicate și scara la care trebuie impuse.
- Dacă se descoperă un vaccin, câți oameni trebuie vaccinați la nivel global? Cât durează o astfel de campanie, pentru că vorbim de miliarde de oameni?
- Ideal, am vrea să vaccinăm întreaga populație, lucru care probabil nu va fi posibil într-o primă fază. Cu toate acestea, dat fiind că tinerii sunt în general feriți de variante agresive de Covid-19, probabil că vaccinarea persoanelor aflate în categorii de risc va fi suficientă pentru stingerea pandemiei. Vom avea probabil cazuri, dar nu va mai fi tragedia la care am fost martori timp de câteva săptămâni și care pare să continue în emisfera sudică.
- Nici tratatament nu există, încă suntem în zona experimentării. Remdesivir rămâne cea mai promițătoare opțiune? Este mai important tratamentul sau vaccinul?
- Din punct de vedere farmaceutic, lupta se dă acum pe două fronturi: dezvoltarea unor medicamente și construirea unui vaccin. Există acum nu mai puțin de 2.000 de teste clinice pentru diferite variante de tratament, așa că pentru amatorii de știri medicale este o avalanșă de rezultate. Din păcate, până acum pentru niciunul dintre medicamentele existente nu s-a demonstrat a avea un efect major. Studiile arată că remdesivirul, deși aprobat pentru cazuri grave, are mai degrabă un efect redus, trebuie administrat prin injecție și funcționează în stadiile incipiente ale infecției.
La fel, pentru hidroxiclorochină au început să apară rezultate și se pare că în cel mai bun caz nu are niciun efect. Există însă alte variante în lucru și probabil că în cele din urmă va exista un arsenal de medicamente valabile. Foarte promițătoare mi se pare strategia de a produce industrial anticorpi care fie neutralizează SARS-CoV-2, fie inhibă proteine celulare necesare dezvoltării unei infecții.
Mult mai multe speranțe ne punem într-un vaccin care să fie accesibil cât mai curând. Există șapte vaccinuri care sunt deja testate pe persoane și peste 120 care sunt deocamdată abia în studii preclinice.
În mod normal, dezvoltarea unui vaccin implică un risc pe care industria farmaceutică îl evită pentru că necesită investiții consistente, iar recompensa financiară este mai degrabă modestă. În cazul de față, regulile jocului sunt complet diferite. Guvernele au promis sume impresionante, dincolo de prestigiul câștigat de firma care va trece prima linia de sosire. Așa încât vom avea cu siguranță un vaccin într-un timp record, și chiar mai multe vaccinuri pe termen lung. Există însă două întrebări majore. În primul rând, vom avea un vaccin suficient de curând astfel încât să putem vaccina o proporție suficientă din populație înainte de toamnă? În al doilea rând, cât de eficient va fi acesta?
- În privința vaccinului se ridică o întrebare legitimă, chiar dacă pare să preia una din temele favorite ale antivacciniștilor: avem motive să fim circumspecți la un vaccin care a „ars” sau măcar a comprimat niște etape în circuitul de dezvoltare pentru a apărea cât mai repede pe piață? Adică față de un vaccin care e pus pe piață după câțiva ani de dezvoltare și teste, acesta ar apărea după câteva luni. Au timp să determine toate efectele secundare?
- E o întrebare foarte pertinentă, pentru că există o dependență între riscurile acceptabile în cazul unui vaccin și severitatea infecțiilor provocate. Spre exemplu, în cazul unei epidemii ca Ebola, cu o mortalitate ajungând până la 90%, vom fi mult mai toleranți cu un vaccin decât în cazul gripei, care are o mortalitate de doar 0,1%.
În cazul Covid-19, mortalitatea medie nu este foarte mare, însă există variații mari în diferite categorii de populație. Un vaccin odată aprobat, efectul său este monitorizat continuu. Cum în câțiva ani vom avea probabil mai multe vaccinuri, într-un final va putea fi ales cel mai sigur și eficient.
Cât privește cât de sigur este vaccinul, din punctul acesta de vedere nu cred că trebuie să fim îngrijorați. Cele mai multe dintre proiectele în lucru folosesc doar proteine virale, așa că nu este niciun pericol. Mai îngrijorați trebuie să fim în ceea ce privește eficiența unui viitor vaccin. Pentru că nu știm încă gradul de imunitate pe care îl va induce, numărul de doze necesar pentru o persoană și durata pentru care oferă protecție.
Conform cifrelor OMS, la 1 iunie, rata mortalității în câteva țări arăta astfel (% morți din total cazuri confirmate):
Global - 6,1% SUA - 5,88% Brazilia - 5,69% UK - 14% Spania - 11,33% Italia - 14,3% Suedia - 11,7% Germania - 4,68% România - 6,55% Franța - 19% Belgia - 16,2%