Bombă în lumea politică și financiară. Urmează demisia lui Isărescu? Declarații tranșante

Răsuflarea știrii că CNSAS a cerut Curții de Apel București să constate statutul de colaborator al fostei Securități de către o persoană din Conducerea BNR a dus pe toată lumea cu gândul la guvernatorul Mugur Isărescu.

Cel mai probabil despre el este vorba. Dosarul de colaborator al Securității fiind în arhiva CNSAS de foarte mult timp. Ca unul care a studiat nenumărate dosare la CNSAS, vă pot spune că Dosarul "Manole” era extrem de cunoscut printre cercetătorii Consiliului.

Când am cerut să am acces la el, prima reacție a fost: ”Îți dăm orice să vezi, dar te rog nu ni-l cere pe ăsta”. Bineînțeles că l-am cerut, însă nici până în ziua de azi nu l-am primit.

În 2017 a fost publicat de România Liberă, care susținea că pe vremea în care era angajat la Institutul de Economie Mondială, o instituție-fațadă a Securității, acesta fusese ofițer deplin conspirat la U.M. 0195, indicatorul Centrului de Informații Externe. Ceea ce trebuie spus este că Institutul de Economie Mondială era condus de academicianul Costin Murgescu, adjunct fiind un general de Securitate: Gheorghe Marcu.

Era instituția care oferea acoperirea perfectă pentru ofițerii conspirați. Din aproximativ 170 de angajaţi ai Institutului, mai mult de o treime – circa 60 – erau ofiţeri acoperiţi ai UM 0544.

Dosar Isărescu

O să vă redau un fragment din cartea pe care am scris-o împreună cu generalul SRI (r.) Aurel I. Rogojan, "Puterea Umbrei", pasajul care face referire la  Mugur Isărescu:

D.A.: Dumneavoastră ce explicație aveți pentru faptul că Mugur Isărescu, Ioan Mircea Pașcu, Eugen Dijmărescu primesc, la un moment dat, toți burse în Statele Unite? Ca să fie clar, pentru cei mai tineri, vorbim despre perioada regimului Ceaușescu. 

Gen. Rogojan: Fiecare a cules ce a semănat.

Da, au cules ce au semănat. Deci, ceea ce au semănat atunci la aceste institute au cules ulterior.

D.A.: Trebuie să înțeleg din puținele cuvinte ale dumneavoastră  că erau într-o relație privilegiată cu americanii sau cu serviciile de informații românești?.

Gen. Rogojan: Relațiile cu străinii erau strict controlate. Mai înainte de a ajunge în America, erau necesare relații privilegiate cu cei care îți aprobau să beneficiezi de bursa americanilor, cu cei cărora le datorai șansa de fi fost remarcat de ofertanții bursei. Dar de ce era nevoie de o relație privilegiată? Americanii nu aveau interese în România? România nu avea interese presante în America?

Alte dezvăluiri în carte.

Cartea poate fi comandată pe www.agormag.ro