Concesionarul activităţii de ecarisaj pe toată ţara a decis să-şi închidă cele opt unităţi. Procesatorii de carne riscă să-şi suspende activitatea, pentru că nu vor avea unde să ducă leşurile.

Românii se vor împiedica de câini morţi pe stradă, iar procesatorii de carne vor fi nevoiţi să facă stive de cadavre în curţile societăţilor începând de luni, când o mare parte din activitatea de neutralizare a deşeurilor de animale va fi blocată.

Societatea de ecarisaj SC Protan SA, concesionarul activităţilor de ecarisaj de pe întreg teritoriul ţării, a anunţat ieri că, din 17 noiembrie, va pune lacăt la toate cele opt unităţi de colectare şi procesare a carcaselor de animale.

Şi asta, în ciuda faptului că Ministerul Mediului a avertizat că toate unităţile Protan, mai puţin cea din Popeşti Leordeni, sunt obligate să asigure continuitatea activităţii de neutralizare a deşeurilor animaliere. Potrivit prevederilor contractului de concesiune, în cazul rezilierii, compania trebuie să funcţioneze până la preluarea activităţii de ecarisaj de către un alt concesionar, precizează oficialii ministerului.

A intrat în blocaj financiar Compania Protan afirmă că a intrat în blocaj financiar şi nu-şi mai poate susţine din bani proprii activităţile de ecarisaj din cauza datoriilor de peste 4 milioane de euro pe care Ministerul Agriculturii refuză să le onoreze. În aceste condiţii, crescătorii de animale care nu deţin instalaţiile de incinerare vor avea mari probleme în administrarea cadavrelor şi riscă să-şi închidă activitatea. La rândul lor, abatoarele nu vor putea să ţină mai mult de 5, maximum 10 zile în camere frigorifice toate cadavrele şi deşeurile animaliere.

Potrivit procesatorilor de carne de pasăre, în fiecare lună se prelucrează peste 20.000 de tone de produse din care rezultă circa 7.000 de tone de deşeuri animaliere. Modernizarea unor noi instalaţii sau puncte de colectare va dura minimum patru luni, iar costurile vor fi de ordinul zecilor de milioane de euro.

Mai mult, riscurile la care e expusă populaţia sunt imense, avertizează specialiştii din domeniul medical.

AVERTISMENTUL EPIDEMIOLOGILOR

Oamenii pot lua boli de la cadavre

„Riscurile la care sunt expuşi locuitorii, odată cu închiderea Protanului, sunt imense. Se pot extinde boli de la animale la oameni, fie prin contactul direct cu deşeurile, fie prin intermediul rozătoarelor“, avertizează medicul Marian Neguţ, profesor la Catedra de Epidemiologie a Facultăţii de Medicină „Carol Davila“, din Bucureşti. Acesta crede că nici îngroparea leşurilor şi a resturilor nu este o soluţie, deoarece se pot polua apele şi solurile. „O soluţie temporară ar putea fi săparea unor gropi şi betonarea acestora, astfel încât descompunerea leşurilor să nu afecteze solurile“, a adăugat profesorul Neguţ. (Mihaela Năftănăilă)

CRIZĂ ECOLOGICĂ Consecinţe: 350 de şomeri şi milioane de leşuri   Porţile celei mai mari reţele de ecarisaj din România vor fi închise pe termen nelimitat, „până când statul va respecta contractul de concesiune şi va achita integral restanţele din 2006, 2007 şi 2008“, a anunţat Cristina Miu, directoarea Protan. Cei 350 de angajaţi ai Protan vor intra în şomaj tehnic pentru două săptămâni.

Datoriile invocate reprezintă o parte din subvenţiile pe care, în baza contractului de concesiune semnat în 2006, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) trebuie să le plătească Protanului pentru preluarea şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite de la consiliile locale, dar şi de la producătorii şi procesatorii de carne. Pentru consiliile locale, subvenţia este integrală, în vreme ce preluarea deşeurilor de la agenţii economici este plătită cu 0,21 euro/kilogram.

„Pisica moartă“, aruncată la Agricultură

Închiderea Protan va afecta în total 8.760 de agenţi economici şi peste 2.500 de consilii locale şi primării din toată ţara. Blocajul poate declanşa un veritabil dezastru ecologic, având în vedere că în România nu există capacitatea de preluare a miilor de tone de deşeuri animaliere procesate zilnic de Protan. Soluţia nu se întrevede prea curând, Ministerul Agriculturii considerând că subvenţiile invocate de Protan nu pot fi plătite. „E vorba despre nişte deconturi în valoare totală de 10 milioane de lei, din 2006 şi 2007, care au fost aprobate de APIA abia în 2008. Articolul 61 din Legea finanţelor publice prevede că nu se pot deconta decât cheltuielile prevăzute în bugetul pentru anul respectiv“, a explicat Miron Moldovan, directorul Direcţiei de buget din Ministerul Agriculturii.

Cifrele ministerului nu se potrivesc însă cu cele ale APIA, care a precizat că suma care nu a fost autorizată la plată este de 3,7 milioane de lei. APIA a anunţat totuşi că săptămâna viitoare urmează să vireze firmei de ecarisaj 3,6 milioane de lei.

„Cineva ne vrea falimentul“   La hotărârea radicală a conducerii Protan a contribuit, în mare măsură, şi decizia de suspendare a activităţii sucursalei de la Popeşti Leordeni, emisă pe 3 noiembrie de autorităţile de mediu, pe motiv că fabrica nu a respectat termenul de dare în folosinţă a unei noi staţii de epurare a apei.

Protan a atacat în instanţă decizia, deoarece solicitase din 4 august revizuirea Autorizaţiei Integrate de Mediu şi, implicit, amânarea instalării staţiei de epurare. „N-a luat nimeni în seamă faptul că am redus cu 75% emisiile în aer şi cu 40%-70% emisiile în apă“, a declarat Cristina Miu. „Bănuim că cineva vrea să ne ducă în faliment şi să ne cumpere apoi foarte ieftin“, a acuzat ea.

DEZASTRU Procesatorii de carne, „îngropaţi“ odată cu Protan Zeci de mii de tone de cadavre şi deşeuri animaliere vor fi aruncate în canale sau îngropate pe câmp odată cu închiderea Protan.

„Autorităţile ar trebui să ştie că tot ce înseamnă deşeuri animaliere nu pot fi păstrate mai mult de 5 zile în fabrici. După această perioadă de timp o să ne trezim din nou cu canalele pline de cadavre de animale şi tot felul de alte resturi de acest gen. Protan nu a funcţionat niciodată după normele UE“, ne-a declarat Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc.   În fiecare lună, de la fabricile procesatoare de carne de pasăre rezultă aproximativ 7.000 de tone de resturi animaliere. „Trebuie să luăm în considerare faptul că la nivel de ţară se procesează lunar peste 20.000 de tone de carne de pasăre, din care 30% sunt deşeuri animaliere, imaginaţi-vă ce este la porcine sau bovine“, ne-a declarat Ioan Popa, preşedintele Transavia.

Aceeaşi problemă va apărea şi la procesatorii de carne de porc şi vită. „De la procesatorii de carne sunt cam 300.000 tone anual, din care 10% reprezintă deşeuri animaliere. Noi am mai trecut prin problema aceasta şi acum o lună jumătate, să spunem că am putea să ţinem toate gunoaiele în camere frigorifice sau în alte încăperi timp de 7-10 zile, dar după aia... Va trebui să ne oprim activitatea pentru că altă soluţie nu este“, ne-a declarat Mihai Vişan, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.   Statul a făcut o mare prostie

„Vor avea o mare problemă în momentul în care se va închide, va fi un dezastru ecologic. Oricum, firma Protan nu este reprezentată decât de nişte puncte de lucru făcute din şandramale. Statul a făcut o mare prostie, tocmai din dorinţa unora de a face bani foarte rapid fără să lucreze. Pentru că nu se poate să transporţi cadavre de animale dintr-o parte a ţării într-alta“, ne-a mai spus preşedintele Transavia.

Majoritatea comercianţilor din piaţă cred că societatea de ecarisaj ar trebui să funcţioneze măcar până celelalte fabrici apucă să-şi construiască un incinerator. „Un incinerator nu se construieşte în mai puţin de 4 luni, de aceea cred că cei de la Protan ar trebui să mai funcţioneze în tot acest timp tocmai pentru a le da ragaz celorlalţi să-şi facă aşa ceva“, ne-a mai spus Gheorghe Caruz.

Reprezentanţii procesatorilor de carne cred că vom avea în braţe o mare problemă legată de deşeuri. (Paul Barbu)

Ioan Popa, preşedintele Transavia: ” Va fi un dezastru ecologic. Oricum, firma Protan nu este reprezentată decât de nişte puncte de lucru făcute din şandramale. ”  VERESTOY ŢINE SPATELE Miliardarul Cristian Burci este afaceristul din spatele reţelei Protan   Protan a fost privatizată în 2002 de guvernul Năstase. Acum doi ani, EVZ a dezvăluit că pachetul majoritar de acţiuni a fost preluat de un grup de firme în spatele căruia se află miliardarul Cristian Burci şi misteriosul afacerist Dumitru Creştin. Printr-un contract de novaţie ce a presupus o vânzare condiţionată, cei doi n-au plătit niciun leu pentru Protan, angajându-se, în schimb, să achite datoriile acesteia şi să investească în retehnologizare. În prezent, profiturile Protan se scurg în conturile offshore-ului cipriot Benetrit Enterprise Ltd. - firma-mamă a suveicii care controlează compania de ecologizare. Recent, Cristian Burci a contractat un credit de peste 12 milioane de euro de la Raiffeisen Bank, pentru care a pus la bătaie toate activele şi creanţele Protan. Împrumutul a fost luat în numele companiei de ecologizare, dar şi în cel al International Railway Services (Luxembourg) prin care Burci îşi controlează imperiul feroviar din estul Europei. Cel care a garantat creditul de 12 milioane de euro este chiar senatorul UDMR Verestoy Attila, vechi prieten şi partener tradiţional de afaceri cu Burci. Cei doi au patronat - prin compania britanică ERI Limited - Prima TV şi radio Kiss FM, dar şi instituţii de presă din Harghita şi Covasna. (Liviana Rotaru)

Citiţi şi: Fabrica Protan a fost închisă

Afaceri imobiliare care-ţi mută nasul