Pacienţii români pot fi diagnosticaţi şi trataţi după recomandările europene datorită ghidurilor de practică medicală. În plus, dacă un tratament nu dă rezultate bune, iar medicul nu a respectat îndrumările din ghid, pacientul îl poate da mai uşor în judecată pe doctor.

Ghidurile sunt însă orientative şi nu trebuie respectate în mod obligatoriu, deoarece sunt cazuri în care pacienţii au nevoie de tratamente individualizate.

Pacienţii îi pot da
în judecată mai uşor pe medici

Ghidurile de practică medicală ar trebuie să-i ajute şi pe medici, dar şi pe pacienţi. „Ghidurile sunt o sinteză şi o actualizare a ceea ce au învăţat medicii. Ele explică procedurile corecte pentru diagnostic şi tratament. Dacă medicilor nu le este clar ce trebuie să facă, atunci trebuie să consulte acest ghid“, afirmă Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

„Ghidurile sunt necesare deoarece timpul de informare individuală a medicilor a scăzut, iar resursele dedicate informatizării unităţilor medicale lipsesc. Ghidurile facilitează accesul la informaţie şi protejează pacienţii, personalul medical şi organizaţiile administrative“, completează Gheorghe Peltecu, preşedintele Comisiei de Obstetrică şi Ginecologie a Ministerul Sănătăţii.

Ghidurile sunt utile şi pentru pacienţi deoarece, dacă diagnosticul sau tratamentul nu este corect şi nu s-au respectat instrucţiunile, aceştia îi pot da mai uşor în judecată pe medici. „Dacă pacientul are motive să creadă că i-a mers rău cu tratamentul respectiv şi că medicul a greşit, îl poate da în judecată“, afirmă Mircea Cinteză. „Ghidurile nu reprezintă însă o probă în instanţă, deoarece un caz se judecă după o expertiză medicală“, punctează Vasile Astărăstoaie, secretar general al Colegiului Medicilor din România.

„Operaţia a reuşit,
pacientul este mort“

Specialiştii susţin însă că aceste ghiduri nu trebuie să fie obligatorii pentru medici. „Ghidurile nu sunt Biblia medicinei, ci sunt orientative. Introducerea lor ca o obligativitate ar fi în detrimentul pacienţilor, deoarece tratamentul trebuie individualizat, pe când ghidurile merg pe criteriul statistic.

Altfel, riscăm să ajungem la vorba „operaţia a reuşit, pacientul este mort“. Nici medicii nu vor fi avantajaţi, deoarece riscă să se plafoneze şi nu-şi vor mai perfecţiona pregătirea medicală. Dacă au lucrat după ghid, nimeni nu-i va mai trage la răspundere în caz că tratamentul nu dă rezultate bune“, explică Vasile Astărăstoaie.

Opinia este împărtăşită şi de alţi specialişti. „Ghidurile sunt esenţiale pentru medici, dar nu sunt literă de lege, deoarece fiecare pacient are individualitate“, afirmă Dragoş Vinereanu, medic cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Pe de altă parte, ghidurile ar trebui adaptate la posibilităţile financiare ale sistemului de sănătate românesc.

„În unele ţări sunt puse standarde de calitate în funcţie de banii din acel sistem“, mai spune Vasile Astărăstoaie. „În România, abaterea de la ghiduri are şi motive financiare, deoarece anumite tratamente nu se găsesc la noi în ţară“, completează Dragoş Vinereanu.