În spitalele de oncologie din România nu există aparatură performantă şi nici suficiente paturi pentru bolnavi, arată un raport internaţional.
Un raport realizat anul trecut de International Union Against Cancer (UICC) în câteva spitale de oncologie din România confirmă problemele grave din sistem. Medicii nu cunosc exact numărul total al bolnavilor, echipamentele medicale sunt depăşite, numărul de paturi din spitale este insuficient, iar salariile doctorilor sunt prea mici, arată raportul prezentat recent la Congresul mondial de cancer de la Geneva. Echipamente medicale învechite
Lipsa unui registru naţional de cancer este una dintre cele mai mari deficienţe ale sistemului oncologic din România, arată raportul internaţional. În lipsa unor statistici clare, este imposibil de stabilit bugetul necesar pentru îngrijirea bolnavilor de cancer, apreciază realizatorii cercetării. În urma vizitelor în spitalele din România, echipa de specialişti UICC a observat că este nevoie de un număr mai mare de paturi şi de echipamente medicale performante.
„Toate saloanele pe care le-am vizitat erau aglomerate de medici şi pacienţi, iar accentul era pus pe limitarea perioadei de internare. Echipamentele medicale utilizate pentru diagnosticul tumorilor erau sub standarde. Acest lucru influenţează următoarele etape ale tratamentelor, inclusiv chemoterapia şi radioterapia“, indică raportul. Într-una dintre unităţile medicale vizitate, un doctor a afirmat că trei sau patru aparate de radiologie nu funcţionau cum trebuie şi că acest lucru se întâmplă frecvent. 50 de pacienţi pe zi pe cap de medic
Din interviurile realizate în cadrul studiului a reieşit că medicii sunt nevoiţi să se ocupe de 40-50 de pacienţi pe zi, timpul acordat fiecăruia fiind mai mic de zece minute. Relaţia medicpacient a fost descrisă ca fiind adeseori dificilă. De cele mai multe ori, medicii nu au timp să discute cu pacienţii despre diagnostic, tratament şi rezultatul acestuia.
„Pacienţii sunt, pur şi simplu, informaţi despre diagnosticul lor. Medicii le dau bolnavilor o reţetă cu medicamentele de care au nevoie şi le spun că urmează să facă o intervenţie chirurgicală, radioterapie, chemoterapie sau alte tratamente combinate. Interviurile realizate în rândul bolnavilor de cancer arată că pacienţii se simt presaţi să dea şpăgi medicilor. Nici bolnavii care fac parte din asociaţii nu sunt bine reprezentaţi. Echipa UICC consideră că o parte din organizaţiile de profil din România duc lipsă de personal şi de fonduri.
Acces greoi la tratamente
O altă problemă descrisă de medicii şi pacienţii participanţi la studiu este accesul greu la medicamentele prescrise. „În momentul vizitei noastre în România, stocul de medicamente de la institutul în care am mers era terminat, fenomen des întâlnit. De asemenea, unele tratamente de ultimă generaţie nu erau disponibile prin programul naţional de cancer“, continuă raportul.
Acesta mai indică faptul că medicii din sistemul public sunt prost plătiţi în comparaţie cu colegii lor din Occident, ceea ce-i determină să lucreze şi în clinici private. Medicii au mai reclamat lipsa unui număr suficient de specialişti în oncologie, fenomen ce ar putea avea impact asupra îngrijirii bolnavilor de cancer.
„Sistemul de sănătate din România este o reflecţie a nivelului de investiţii, scăzut comparativ cu al celorlalte ţări europene. Infrastructura este o mare problemă. Medicii din instituţiile medicale de stat nu sunt bine plătiţi comparativ cu colegii lor din alte ţări europene, iar tentaţia de a pleca din ţară este foarte mare“, a afirmat pentru EVZ Michael Hathorn, consultant International Union Against Cancer. Specialiştii din România recunosc deficienţele sistemului.
„Problemele din sistemul oncologic sunt acutizate“, spune Cezar Irimia, preşedinte la Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România. „Există bani şi datele necesare pentru realizarea registrului naţional de cancer“, completează conf. dr. Monica Dragomir, membru al Comisiei de oncologie din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Michael Hathorn consultant International Union Against Cancer: "Sistemul de sănătate din România este o reflecţie a nivelului de investiţii, scăzut comparativ cu al celorlalte ţări europene."