Dacă învăţăm din greşelile din trecut, putem avea o creştere economică sănătoasă, bazată pe investiţii şi competitivitate, spun economiştii, la Forumul Financiar 2011, organizat de Forum Invest.
Prima fază a reformării economiei a trecut. România a reuşit să-şi reducă dezechilibrele: deficitul de cont curent, care îi speria cel mai tare pe investitori înainte de criză, a scăzut de la circa 12% din PIB la 4-5% din PIB, în 2009 şi 2010. Cursul de schimb este stabil, iar deficitul bugetar a reuşit să se înscrie în standardele impuse de instituţiile internaţionale, prin reducerea cheltuielilor, au spus atât pre mierul Emil Boc, cât şi Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor, ieri, în prima zi a conferinţelor care fac parte din cea de-a opta ediţie a Forumului Financiar organizat de Forum Invest.
"În 2009, s-a ajuns la un deficit extern de 5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că s-au eliminat multe excese din mediul privat. Povara ajustării a fost preluată şi de sectorul public în 2010 şi 2011, ceea ce va menţine deficitele externe la 4-5% din PIB", a spus, la rândul său, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR. Am strâns cureaua în 2009 şi 2010, reducând cheltuielile, şi am făcut rost de bani de investiţii, spune premierul. Dacă anul trecut bugetul pentru cheltuielile de capital a fost de 33 miliarde de lei, în 2010 acesta a urcat la 35 miliarde, iar la anul va ajunge la 42 de miliarde de lei. Emil Boc spune că banii pentru investiţii au crescut datorită reformelor structurale im plementate în ultimul timp.
Cum ne dezvoltăm
Ce ar trebui să facem de aici încolo? Continuăm să creştem, ca înainte de criză, pe baza intrărilor de capital, sau alegem o altă formulă şi, dacă da, care va fi aceea? Nu modelul este important, spune Isărescu. "Discuţia trebuie să se mute de la modelul economic spre mixul de politici macro care poate încuraja creşterea economică", a spus el. Isărescu susţine că nu trebuie să ne inspirăm din perioada precriză, când am crescut în special pe baza capitalurilor externe atrase în ţară nu de investiţii strategice, ci pentru a finanţa consumul sau investiţii speculative, capitaluri care pot "dispărea brusc".
Faţă de perioada anterioară crizei, nivelul acestora a scăzut în 2009 – 2010, cu 10 miliarde de euro pe an, o lovitură puternică pentru un PIB de 120 de miliarde euro, cât are România.
Capitalurile revin în România
Pe termen mediu, încrederea investitorilor revine, iar fluxurile de capital vor reîncepe să circule spre România. Una din lecţiile crizei ar fi să nu mai cheltuim la fel de mult ca înainte. În plus, economia privată trebuie să devină mai competivivă crescând productivitatea, scăzând costurile, promovându-se mai bine. Totodată, exportatorii ar putea căuta noi pieţe de desfacere, spune guvernatorul BNR. "Discuţia trebuie să se mute de la modelul economic de urmat spre mixul de politici care poate încuraja creşterea." MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României
OBIECTIVE
Ce facem după criza economică
Premierul Emil Boc spune că, în prezent, România are stabilitate politică, financiară şi a ieşit din recesiune. Însă, "pentru ca toate acestea să fie sustenabile, nu trebuie făcut niciun pas înapoi în continuarea aplicării reformelor, chiar dacă vine un an electoral", a spus şeful Executivului. Potrivit oficialului, "reformele fundamentale" ale statului implementate în cei doi ani de criză sunt cea a sistemului de pensii, a educaţiei, a cadrului fiscal, a sistemului de asistenţă socială şi a aparatului bugetar. Acum, urmează reforma regiilor statului. "Sunt om politic, dar am înţeles că la regiile şi societăţile de stat, acolo unde se impune, avem nevoie de manageri privaţi", a spus premierul.