Ce lasă în urmă guvernul condus de Emil Boc după trei ani de mandat: PIB mai mic, datorie publică mai mare, acelaşi deficit bugetar.
Indicii bursei au coborât cu mai puţin de un procent, iar leul s-a apreciat cu 0,1% faţă de euro.
De asemenea, cotaţia de risc a României a crescut cu doar 3% în interiorul unei tendinţe de scădere începută acum o lună: nivelul CDS (Credit Default Swap, adică preţul asigurării contra încetării de plăţi) a ajuns la 375 de puncte (adică 3,5% în plus la dobândă), cu o cincime sub cel atins la începutul anului.
Pentru pieţele financiare este o zi obişnuită, mult mai bună decât - de exemplu - cea de după demisia lui Georgios Papandreu, fostul premier al Greciei.
În 14 noiembrie, leul staţiona, bursa pierdea două procente iar CDS se scumpea cu 5%. Deja, inerţia pieţelor faţă de plecarea lui Emil Boc nu mai este o surpriză. La fel s-a întâmplat în toamna lui 2009, când cabinetul a fost demis în Parlament.
Acordul cu FMI e mai important
Motivul cel mai important al acestei atitudini este faptul că principalul reper politic urmărit de investitori este acordul cu Fondul Monetar Internaţional, care deocamdată nu dă semne că ar fi în pericol.
Al doilea motiv este că aşteptările oamenilor de afaceri de la Guvern sunt deja foarte reduse, după ce în ultimii trei ani au avut parte doar de măriri de taxe.
TVA a crescut cu 5 puncte, până la 24% iar CAS a crescut cu 3,3 puncte, la 31,3%. Aceste măriri de taxe au ajutat la creşterea încasărilor bugetare, însă deficitul bugetar a rămas mare pentru că şi cheltuielile au crescut.
Nivelul cheltuielilor de personal a scăzut, al investiţiilor şi al cheltuielilor pentru achiziţii a rămas relativ constant, însă la capitolul pensii şi ajutoare sociale creşterea a fost de 27%.
2,5%
este creşterea PIB estimată de FMI pentru 2011, după 7,1% în 2008, -7,2% în 2009 şi -1,3% în 2010