Boc, mesagerul veştilor bune

După ce preşedintele a adus ştirile proaste pentru bugetari şi pensionari, premierul a făcut un inventar pozitiv a ceea ce ar putea urma.

La trei zile după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat de la Cotroceni veştile proaste pentru bugetari şi pensionari, premierul Emil Boc a făcut ieri, de la tribuna Palatului Victoria, un inventar optimist a ceea ce urmează. Fără a lămuri însă cum vor fi puse în practică reducerile de salarii şi pensii.

Dând vina din nou pe greaua moştenire lăsată de guvernul Tăriceanu după scoaterea PDL de la guvernare, Boc a susţinut că tăierile cheltuielilor bugetare decise acum cu FMI vor permite o gură de oxigen pentru firme prin plata datoriiilor pe care statul le are faţă de acestea şi continuarea programelor de investiţii.

Planurile pentru acest an făcute la Palatul Victoria includ cofinanţarea proiectelor în mediul rural, finalizarea şi reabilitarea a sute de kilometri de drumuri judeţene şi naţionale, finalizarea centurilor ocolitoare a mai multor oraşe, continuarea programelor „Rabla”, „Prima Casă” şi „Primul siloz”, precum şi construcţia a 4.000 de locuinţe ANL şi a 1.000 de case pentru specialiştii de la ţară. Toate acestea, a precizat Boc, ar fi fost practic imposibil de pus în practică fără programul de austeritate convenit cu FMI.

Premierul a adăugat că, dacă s-ar fi optat pentru varianta majorării taxelor, în locul reducerii cheltuielilor bugetare, s-ar fi pus „o presiune suplimentară pe sectorul privat, după ce acesta a suferit o ajustare în 2009”. De asemenea, a spus Boc, ar fi avut loc o creştere a inflaţiei şi, implicit, o înrăutăţire a nivelului de trai. „Am consumat mai mult decât am produs. (...) Nu putem accepta să nu privim realităţile în faţă”, a mai spus Boc.

Nota de plată a campaniei

Fără măsurile angajate în faţa FMI, România ar fi riscat să ajungă în situaţia Greciei, este concluzia trasă, ieri, de preşedintele Traian Băsescu. Şi asta din cauza datoriilor contractate în perioada 2007-2009 şi în contul cărora ţara noastră trebuie să plătească în acest an nu mai puţin de 10 miliarde de euro.

„Dacă nu se luau măsuri de reducere a salariilor şi pensiilor, la începutul anului viitor ar fi trebuit contractat un alt credit, nu de 20 de miliarde, ci de 30 de miliarde. Am fi amanetat cu totul viitorul ţării şi viitorul fiecăruia dintre români. (...) Trebuie să nu ne mai amăgim, să nu mai vindem falsuri românilor ori de câte ori ne aflăm în campania electorală sau premergător campaniei electorale. Banii care s-au dat mărindu-se pensii, salarii, dându-se sporuri, toate acestea astăzi se răzbună şi nu se răzbună pe cei care au profitat, pe cei care au mituit populaţia cu astfel de angajamente, care nu aveau acoperire”, a spus Băsescu.

Precizările au fost făcute la finalul întrevederii, de la Cotroceni, cu sindicatele cu care s-a convenit înfiinţarea unui grup de analiză la care să mai participe patronatele, guvernul şi partidele. Dintre propunerile de până acum făcute de sindicate, şeful statului s-a arătat de acord cu modificarea legislaţiei privind combaterea evaziunii fiscale, inspecţia muncii, precum şi cu stabilirea de către sindicate şi guvern a criteriilor de reducere a posturilor.

De asemenea, Băsescu a precizat că, în privinţa subvenţiilor, nu vor fi atinse ajutoarele pentru persoanele cu handicap şi alocaţia pentru copii. Şeful statului s-a declarat din nou împotriva creşterii fiscalităţii, precizând că nu oferă garanţii de încasări mai mari la buget şi ar sufoca firmele care şi aşa sunt la limita de supravieţuire. „Trebuie să ne obişnuim să trăim cu cât producem şi să nu mai trăim cu iluzii, cu falsuri, promise de politicieni, acceptate de sindicate, acceptate de populaţie”, a mai spus Băsescu.