Majoritatea bărbaţilor şi-ar dori să cucerească un număr cât mai mare de femei, însă, în cazul tipilor de succes, aceste apucături sunt considerate o boală, dându-i şi un nume: „dependenţă sexuală”.
Pe vremuri li se spunea „afemeiaţi” şi erau beneficiarii simpatiei publice. Astăzi li se spune „dependenţi de sex”, toată lumea arătându-i cu degetul. Se estimează că doar în SUA există în jur de 14 milioane de „bolnavi de sex”, iar cifra la nivel mondial ar putea fi uriaşă. Majoritatea cazurilor sunt anonime, sunt aşa-zişi „obsedaţi sexual” din preajma dumneavoastră.
Problema ajunge în atenţia opiniei publice doar când vreo celebritate se internează pentru a-şi trata boala respectivă. Ultimul de pe o listă lungă, care îi cuprinde pe actorii Michael Douglas, David Duchovny sau Billy Bob Thornton, este superstarul Tiger Woods.
Cazul jucătorului de golf a redeschis o discuţie mai veche cu privire la diagnosticul de „dependenţă sexuală”. Cât de medicală este o „boală” de care par a „suferi” natural majoritatea bărbaţilor?
Cuceritorii
Până în ultimele două decenii, virilitatea masculină era mai degrabă o calitate şi exprima, printre altele, un anumit standard de viaţă. Exemplele din istorie sunt nenumărate. Ştefan cel Mare erau un „iubăreţ” notoriu. Potrivit legendei, avea metrese şi bastarzi în fiecare sat al Moldovei, iar acest lucru nu l-a împiedicat să intre în iconoclast.
Carol al II-lea a fost şi el celebru pentru iubirile sale, fiind unul dintre clienţii fideli de la Crucea de Piatră. Mai încoace, Nicu Ceauşescu se spune că a avut şi el câteva mii de femei. „Boala” a făcut ravagii şi în rândul vedetelor internaţionale. Despre actorul Warren Beatty, biograful său oficial scrie că ar fi avut 13.000 de femei. Asta înseamnă câte o femeie nouă în fiecare zi timp de 36 de ani.
De altfel, revistele „de specialitate” au întocmit de-a lungul anilor topuri ale cuceritorilor. Pe locuri fruntaşe sunt actorul Charlie Sheen, cu 5.000 de „bucăţi”, cântăreţul Julio Iglesias - 3.000, sau tenismenul Ilie Năstase, cu 2.500 de cuceriri despre care el personal nu comentează. Foarte interesant, pe liste apare şi un anume Umberto Billo, portar la un hotel din Veneţia, care ar fi avut parte de 8.000 de romanţe.
Pasiunea pentru femei se tratează
Aproape toţi marii cuceritori ai lumii sunt bogaţi şi celebri. Tiger Woods profita din plin de situaţie, majoritatea „succeselor” sale în domeniu fiind prostituate sau fane declarate. Michael Douglas, în anii săi de glorie, înainte de căsătoria cu Catherine Zeta-Jones, nu rata nicio persoană de sex feminin din cercul său de prieteni sau cunoştinţe.
Faţă de „cuceritorii” menţionaţi, aceştia din urmă au o problemă, sunt căsătoriţi. De fapt, familia este cea care face diferenţa. Afemeiaţii căsătoriţi sunt discreţi cu privire la pasiunea lor şi nu recunosc, din motive evidente, faptul că au o problemă. „Când trăieşti o viaţă în care minţi tot timpul, viaţa nu este frumoasă. Şi asta am făcut eu”, recunoştea Woods într-una din rarele sale ieşiri publice din timpul scandalului. Iar atunci când nevestele află de hobby-ul soţilor, nu mai există cale de reconciliere, îşi iau copiii şi pleacă.
Aici apare, se pare, „dependenţa sexuală” medicală, iar „infectaţii” se internează în clinici de specialitate şi încep tratamentul medicamentos. Nu poţi condamna un bolnav de cancer, de exemplu, pentru boala sa. Tot aşa, celebrităţile prinse în flagrant speră să scape de oprobiul public pozând în victime ale bolii.
O boală care nu e boală
Dependenţa sexuală nu este în mod oficial recunoscută ca diagnostic medical în manualele de specialitate, iar termenul este controversat în comunitatea psihiatrilor şi psihologilor. „Cu siguranţă mulţi doctori cred că există un fenomen clinic ce afectează oamenii, care le produce o grămadă de probleme din cauză că fac prea mult sex”, spune dr. Dan Zucker, de la Universitatea din Toronto, citat de Reuters.
Acesta adaugă că probabil termenul ştiinţific ar putea fi „hipersexualitate disfuncţională”. Nu toată lumea este de acord. „Un tip care înşală constant se poate ascunde în spatele termenului de dependenţă sexuală”, declară dr. Craig Fabrikant, psiholog de la o universitate din New Jersey.
În principiu, dependenţa sexuală este asemănată cu dependenţa de droguri sau cu gamblingul şi este tratată aproape identic, cu medicamente împotriva anxietăţii. Tiger Woods s-a internat într-o clinică specializată, unde a petrecut 45 de zile, iar acum spune că e „pe calea cea dreaptă” şi că se simte mai bine. Sună cel puţin ironic, comentează presa americană. „Trebuie să te întrebi dacă acesta este comportamentul unui dependent, sau este doar comportamentul tipic al unui om foarte bogat, puternic, celebru, căruia i s-au oferit o mulţime de oportunităţi?”, spune expertul sexual Judy Kuriansky.
Pentru adulterini, clamarea bolii este o scuză perfectă şi îi poate exonera de consecinţe. David Duchovny s-a împăcat cu soţia sa, actriţa Tea Leoni, după ce s-a internat de bunăvoie la o clinică în 2008. În cazul lui Woods, aşa-zisa boală ar putea să-l scape de despăgubirile cerute de soţie şi de unele dintre femeile cu care a avut relaţii, adică multe milioane de dolari. Strategia n-a mers pentru Billy Bob Thornton, pe care l-a părăsit fără să se uite în urmă una dintre cele mai frumoase femei din lume, Angelina Jolie.
"Bărbaţii bine care-şi permit un anumit standard de viaţă trăiesc în felul acesta: gambling, mâncare şi, bineînţeles, femei.” RICHARD LUSTBERG, pishologul mai multor celebrităţi de la Hollywood SEXUL DUR
Frustrările lui Woods din patul conjugal
O posibilă explicaţie pentru comportamentul bărbaţilor care-şi înşală soţiile în mod constant este acela că aşa pot avea parte de anumite experienţe sexuale pe care nu le pot cere de la partenerele lor.
Lui Tiger Woods, de exemplu, îi place sexul „dur”. Una dintre fostele sale amante povesteşte că îl excita să o pălmuiască şi să o tragă de păr în timpul actului sexual.