CONFERINŢĂ BNR-REVISTA CAPITAL. Oficialii băncii centrale susţin menţinerea cotei unice la nivelul actual şi o mai bună colectare a veniturilor din TVA pentru acoperirea găurilor pe care le are bugetul.
Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) susţin că impozitarea progresivă nu reprezintă o soluţie pentru salvarea bugetului de deficit. În schimb, păstrarea cotei unice de impozitare ajută firmele şi atrage investitorii.
"Modificarea cotei de impozitare nu va schimba în mod semnificativ nivelul veniturilor bugetare. Deci în niciun caz nu putem vorbi despre impozitul pe venit ca despre o sursă de echilibrare a veniturilor bugetare", a declarat Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de audit din banca centrală, ieri, la conferinţa "Coordonate de actualitate ale restructurării economiei româneşti", organizată de BNR şi revista "Capital".
Potrivit lui, cea mai importantă măsură de politică fiscală din ultimii ani a fost reducerea impozitului pe profit şi pe venit, care a dus la încasări mai mari la vistieria statului.
Mai mulţi bani din TVA
Soluţia pe care o propune Rădulescu este o mai bună colectare a TVA. "Numai din TVA, dacă ar exista voinţă politică şi am colecta aşa cum colectează bulgarii, am avea un plus de 3% din PIB, echivalent cu tot impozitul pe venit", a adăugat oficialul BNR.
Social-democraţii au propus recent o variantă de impozitare progresivă a veniturilor. Potrivit PSD, veniturile de până la 1.000 lei nu ar trebui taxate, iar persoanele care au venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 lei ar trebui să achite un impozit de 15%. Pentru sumele situate în intervalul 2.000-4.000 lei, birul ar fi de 25%, iar persoanele care înregistrează venituri de peste 4.000 lei ar urma să plătească un impozit de 40%.
Cota unică de impozitare a fost introdusă începând cu anul 2005, de către fostul ministru de finanţe Ionuţ Popescu. Până la sfârşitul anului 2004, pe timpul guvernării social-democrate, treptele de taxare erau de 18%, 23%, 28%, 34% şi 40%.
Populismul ne duce spre iad
Problema deficitului bugetar este tratată cu nonşalanţă, iar alegerile se apropie şi va apărea tentaţia de a promite mai mult decât poate să dea economia, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în deschiderea conferinţei. El a precizat că "drumul spre iad e pavat cu intenţii bune".
Totodată, guvernatorul Mugur Isărescu a susţinut că, dacă vrem să ieşim din criză, nu trebuie să repetăm greşelile din trecut, când au fost majorate pensiile şi ajutoarele sociale fără o susţinere reală.
La rândul său, Claudiu Şerban, directorul Editurii "Evenimentul şi Capital", a precizat că autorităţile ar trebui să vină în sprijinul companiilor prin relaxarea legislaţiei din domeniul muncii. Concret, el recomandă simplificarea procedurilor de angajare şi concediere.
Totodată, o altă soluţie ar fi reducerea contribuţiilor sociale, idee susţinută şi de avocatul Gabriel Biriş.
"Riscul de a confunda dorinţa cu putinţa a făcut deja foarte mult rău economiei româneşti" MUGUR ISĂRESCU, guvernatorul BNR
LEGISLAŢIE ASPRĂ
Românii se tem să spună că muncesc
Contractul de muncă este cea mai scumpă formă de remunerare din România, a declarat Gabriel Biriş, managing partner la Biriş şi Goran, prezent la conferinţa organizată de BNR şi revista "Capital".
Potrivit specialistului în fiscalitate, la polul opus, cele mai avantajoase contracte sunt cele încheiate de persoanele fizice autorizate care obţin venituri din IT. În aceste condiţii, "am ajuns să ne fie teamă să spunem că muncim. Nu muncim, ci prestăm, creăm, producem. Că dacă spunem că muncim, vine statul şi ne ia banii", a declarat Biriş. El spune că, la noi, contribuţiile se plătesc nu în funcţie de nivelul venitului, ci de forma de remunerare.
Citiţi şi:
- Claudiu Şerban: Am dori simplificarea procedurilor de angajare şi de concediere
- Mugur Isărescu, despre starea economiei: Ce vrem şi ce putem, două lucruri diferite
- Gabriel Biriş, la conferinţa BNR şi "Capital": Am ajuns să ne fie teamă să spunem că muncim| LIVE TEXT