Efectele directe ale turbulenţelor internaţionale sunt limitate în România; în schimb, cele indirecte ne afectează mai tare.
Deşi efectele directe ale crizei asupra României au fost limitate, cele indirecte se resimt mai puternic, a anunţat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, cele cinci canale prin care vom simţi cel mai mult impactul crizei sunt: comercial, financiar, al încrederii, al cursului de schimb şi, nu în ultimul rând, al avuţiei. „Nu ştim cât de adâncă este această criză, de aceea ne va fi foarte greu să-i anticipăm efectele. Ne menţinem punctele de vedere că efectele directe ale crizei sunt limitate şi revin cu ideea că, inclusiv după august, la a treia evaluare, nu am constatat o expunere la produse toxice“, a mai spus Isărescu. Totodată, el a declarat că se observă o încetinire a creşterii exporturilor şi a importurilor.
La capitolul încredere, guvernatorul BNR a spus că „cele mai periculoase efecte, în acest moment, sunt exagerările şi săritul dintr-o extremă în alta. Se observă mai puţină disponibilitate din partea investitorilor străini pentru România, dar acest lucru este valabil şi pentru statele vecine“. Guvernatorul i-a sfătuit pe cei care cred că sunt bogaţi să revină cu picioarele pe pământ. „Cei care au proprietăţi prin nordul Bucureştiului nu sunt atât de bogaţi pe cât cred. Aceştia ar trebui să revină cu picioarele pe pământ“, a spus el.
În plus, românii resimt puternic impactul turbulenţelor externe prin deprecierea monedei naţionale faţă de euro, care scumpeşte creditele în moneda europeană şi bunurile şi serviciile importate. Susţinerea leului a costat 10 miliarde de euro BNR împreună cu guvernul au stabilit ţinta de inflaţie pentru 2010 la 3,5%, cu o variaţie de plus/minus un punct procentual, asemenea celei anunţate pentru 2009. Pentru anul acesta, banca centrală îşi menţine prognoza de inflaţie la 4,5%. „Estimăm că spre sfârşitul anului în curs reintrăm în intervalul de inflaţie ţintit“, a declarat Isărescu. Pe de altă parte, el a recunoscut că, în perioada 2005-2007, banca centrală a cumpărat 10 miliarde de euro pentru echilibrarea cursului de schimb. După ce a cumpărat euro şi a furnizat lei în piaţă, BNR a început operaţiunile de sterilizare.
Din aceşti bani, trei miliarde de euro au fost achiziţionate la o cotaţie de 3,1-3,11 lei/euro. „Regret că nu am cumpărat mai mulţi euro în acea perioadă. Poate că acum situaţia ar fi stat altfel dacă luam mai mult“, a precizat guvernatorul Isărescu.
Previziuni privind evoluţia inflaţiei
RISC DE INFRINGEMENT Anul luptei cu deficitul bugetar Pericolul ca România să fie ţinta procedurii de deficit excesiv, declanşată de Consiliul Europei la solicitarea Comisiei Europene (CE), este confirmat şi de europarlamentarul Theodor Stolojan. „Într-adevăr, suntem în faţa pericolului să fie declanşată de către CE procedura de infringement (încălcare a tratatului - n.r.) faţă de ieşirea din parametrii conveniţi, cu mult, nu cu puţin, că dacă era 3,5% deficit nu era o problemă“, a declarat el, ieri, citat de Mediafax.
Executivul şi-a asumat drept obiectiv menţinerea în 2009 a deficitului bugetar în cadrul limitei de 2% din produsul intern brut (PIB). Această ţintă este considerată însă nerealistă de mulţi dintre analiştii economici. Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, consideră că acest obiectiv va fi „extrem de greu de atins“, fiind condiţionat de restabilirea încrederii investitorilor în economie. Potrivit Ministerului Finanţelor, declanşarea procedurii de deficit excesiv împotriva României presupune o monitorizare atentă a politicii bugetare şi a măsurilor de redresare. În cazul unui stat care nu face parte din zona euro, autorităţile de la Bruxelles ar putea decide să taie din fondurile europene alocate. La această decizie se renunţă dacă statul membru ia măsurile necesare de redresare. România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 4,8% din PIB conform metodologiei româneşti şi de 5,2% din PIB conform celei europene. Limita de deficit bugetar impusă statelor membre este de 3% din PIB.