BNR cere președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea „dării în plată”

Banca Națională a României (BNR) propune președintelui Klaus Iohannis fie să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată fie să verifice constituționalitatea actului normativ, din cauza faptului că, în forma actuală, Legea nu răspunde caracterului social și poate genera risc sistemic, a spus astăzi în cadrum unei conferințe de presă viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.

„ Suntem aici pentru că vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutați. Este un efort comun în care, desigur, Parlamentul are un rol fundamental. Sunt, aș spune, optimist. Avem același scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruța care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituțional", a explicat vineri Bogdan Olteanu, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, în forma actuală, Legea poate genera risc sistemic, implementarea acesteia afectând stabilitatea financiară și funcționarea instituțiilor de credit, și putând conduce la costuri pentru contribuabil.

Olteanu a vorbit și despre neconstituționalitatea legii, având în vedere că dreptul creditorului este un drept legitim, nu unul care provine dintr-o clauză abuzivă. „Răspunsul trebuie să fie: situația excepțională a debitorului. Iar situația excepțională trebuie definită și delimitată explicit", a explicat reprezentantul BNR. El a vorbit și de caracterul retroactiv al Legii, care, în opinia sa, va pune în discuție un principiu fundamental al coexistenței sociale, și anume contractul semnat sau cuvântul dat.

Încălcarea Directivei 2014/17/UE este un alt argument adus de BNR în solicitarea sa. „După cum arată și comunicatul MAE, propunerea de față nu reprezintă o transpunere a Directivei 17, chiar dacă o asemenea susținere se regăsește în expunerea de motive. Mai mult, o serie de prevederi ale propunerii sunt contrare Directivei", a explicat Olteanu. El s-a referit la faptul că Directiva nu impune obligatoriu darea în plată, se aplică doar creditelor pentru locuință, doar creditelor contractate de consumatori și nu se aplică retroactiv.

Olteanu a mai spus că, în momentul în care s-a pus problema introducerii unor filtre, astfel încât Legea să se aplice doar celor care au cu adevărat nevoie, „au existat argumente că s-ar crea o discriminare neconstituțională".

Argumentele etice prezentate de Bogdan Olteanu se referă la faptul că Legea se aplică oricărei persoane, indiferent de avere și venituri, și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu, se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial, și, de asemenea, se aplică oricărei situații locative a debitorului, indiferent că locuiește în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative.