România va înregistra, în 2012, o creştere economică de 4,4%, cea mai mare rată în rândul ultimelor zece state care au aderat la Uniunea Europeană (UE 10), arată Banca Mondială. Anul acesta vom fi, însă, la polul opus, cu cea mai mică rată de creştere.
Potrivit unui raport publicat astăzi, "EU 10 Regular Economic Report", în 2011 vom avea o creştere a PIB-ului de 1,5%, cea mai mică între statele analizate, după un minus de 1,3% înregistrat anul trecut. Înaintea noastră se află Slovenia şi Cehia, cu 2,2%, şi Bulgaria (2,5%). Cea mai mare creştere o va avea Lituania (4,3%).
Anul viitor, România va fi urmată, în ceea ce priveşte creşterea PIB, de Slovacia (4,3%) şi Polonia (4,2%).
„România este de aşteptat să fie liderul în ceea ce priveşte redresarea economică în 2012 comparativ cu celelalte state UE-10, cu o creştere economică estimată de 4,4%”, a declarat Cătălin Păuna, senior economist BM şi coautor al raportului. Potrivit raportului, România şi Bulgaria, lovite de criză mai târziu decât celelalte state din Uniunea Europeană (UE), vor înregistra cele mai mari progrese în ceea ce priveşte creşterea economică în 2011 comparativ cu anul 2010, potrivit raportului economic EU10 al Băncii Mondiale, lansat marţi la Bucureşti. Ocuparea forței de muncă, încă slabă La nivelul UE 10, creşterea economică s-a consolidat în a doua jumătate a anului 2010, susţinută de creşterea cu două cifre a producţiei industriale şi redresarea consumului. Ritmul de redresare economică se va accentua în 2011 şi 2012, dar va fi diferit în cele 10 noi state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia). În 2011 şi 2012, firmele îşi vor mări investiţiile şi îşi vor utiliza capacitatea de producţie la un grad mai înalt, pe fondul creşterii cererii globale pentru bunuri de capital şi bunuri de folosinţă îndelungată. De asemenea, consumul populaţiei va creşte, în contextul îmbunătăţirii aşteptărilor privind viitorul. Raportul mai subliniază că ritmul de redresare economică este încă prea scăzut pentru a genera noi locuri de muncă, iar ocuparea se situează sub nivelul dinaintea crizei.