Năvodărenii au început sărbătorirea Sfintei Parascheva încă de ieri, când, în prezenţa a zeci de enoriaşi, a avut loc resfinţirea bisericii de către Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, alături de un sobor de preoți și diaconi. “Mâine seară, în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase, începând cu ora 17.00, la biserica cu acest hram, ierarhul Tomisului va oficia slujba Vecerniei, urmată de tradiționala procesiune cu icoana Sfintei Cuvioase Parascheva”,  a declarat pentru EVZ, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Călin Gavrilaş.

Oraşul Năvodari nu a avut, până în 1989, o biserică. O mic lăcaş de cult, cu hramul Sfintei Parascheva a funcţionat din 1975 într-un fost grajd, donat de un localnic, şi unde preotul Vasile Vasile oficia slujbele religioase. Odată cu dezvoltarea demografică a oraşului de pe malul Canalului Dunăre- Marea Neagră bisericuţa a devenit neîncăpătoare iar preotul a început demersurile pentru ridicarea unei biserici care să îi adune pe toţi enoriaşii din oraş.  

“Autoritățile comuniste s-au opus, singurul sprijin pentru preotul Vasile Vasile fiind primarul Ion Bojgoi”, spune Călin Gavrilaş, care s-a documentat, a filmat şi a realizat un material despre istoria construirii singurei biserici din Năvodari. Piatra de temelie a noii construcții a fost pusă pe 14 octombrie 1988, lucrările continuând toată iarna, în primăvara anului 1989 ajungându-se cu înălțimea zidurilor la 2 metri.

În tot acest timp, preotul Vasile Vasile şi credincioșii, care sprijineau construirea bisericii, “au fost amenințați şi intimidați de securitate”. În toamna lui 1989, autorităţile comuniste au decis demolarea bisericii. S-au lovit însă de rezistenţa înverşunată a credincioşilor ,”care au păzit zidurile, zi şi noapte”. O enoriaşă, Calmocu Stanca, îşi aminteşte. “Am stat în faţa buldozerelor şi le-am zis, călcaţi-ne, dar nu vă lăsăm! Şi a dat Dumnezeu şi am salvat-o”.

Deşi a fost ameninţat de “comuniştii de la judeţ” că familia lui poate păţi vreun accident, preotul Vasile nu s-a lăsat, lucrările au continuat, fiind ajutat cu materiale de construcţie oferite, pe ascuns, chiar de “credincioşi cu funcţii înalte”. Enoriaşii făceau zid uman în jurul bisericii, cu lumânări aprinse şi în rugăciune. Comuniştii au aplicat o altă tactică. “M-au mutat cu domiciliu forţat la Cernavodă pentru că am încălcat disciplina în construcţii”, povesteşte preotul Vasile. A avut noroc cu Revoluţia. Preotul Vasile s-a reîntors în parohia Năvodari și a continuat lucrările, pe care le-a finalizat în anul 1992.