Evanghelică a sașilor transilvăneni a împrumutat limbajul președintelui, al USR și al celor mai fervenți militanți anti-referendum, implicându-se brutal în politică.
Toate cele 18 culte religioase din România s-au declarat în favoarea Referendumului pentru Familie. Cu o excepție: Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (BECAR), care îi cuprinde pe creștinii luterani de limbă germană de pe teritoriul României, în majoritate sași transilvăneni. Întâmplător sau nu, este chiar biserica lui Klaus Iohannis, cel care, acum exact doi ani îi declara pe cei peste trei milioane de compatrioți, ale căror interese se presupune că ar trebui să le reprezinte, „fanatici religioși”: „Este greșit să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative, eu nu cred în ele și nu le sprijin.”
Batjocura votului sau a lipsei lui
Până la ora închiderii ediției, Klaus Iohannis nu votase. Nici măcar nu s-a ostenit, ca alți politicieni, să salveze aparențele. Dacă până la urmă a votat seara târziu, atunci când devenise evident că pragul necesar de prezență era aproape imposibil de neatins, gestul este și mai sfidător, în perfectă consonanță cu poziția micuței și agresivei sale biserici din Sibiu.
Într-adevăr, un comunicat semnat de Episcopul Reinhart Guib și de Curatorul Bisericii generale Friedrich Philippi exprima acum câteva zile atitudinea Bisericii Evaghelice față de Referendumul din 6-7 octombrie.
După un paragraf de exact șase rânduri, în care este recunoscut fundamentul teologic al căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, grosul comunicatului este dedicat chemării la boicotarea Referendumului și la acuzații politice la adresa puterii de o duritate fantastică.
În favoarea boicotului, BECAR aduce exact aceleași argumente ca USR: „Căsătoria nu este contestată și nu trebuie apărată. Nici chiar referendumul nu va aduce vreo modificare substanțială. Căsătoria este și rămâne ancorată în Codul Civil.”
Un final demn de Iuda
După care urmează prima salvă împotriva guvernului. Trasă, repetăm, de un cult religios, care nu ar trebui să facă politică (reproducem cu rigoare nemțească agramatismele din original – n.r.): „Majoritatea parlamentară și Guvernul atrag atenția asupra unei teme de formă. Scopul este de a distrage atenția de la propria corupție, violarea a justiției, a nepotismului, ostilității față de UE și democrație (...) Un referendum care este inițiat de o putere dictatorială și distructivă și care încalcă valorile democratice și de demnitate umană cele mai elementare, nu poate fi susținută.”
După multe asemenea fraze, care desființează plebiscitul, finalul este de o perfidie care l-ar fi făcut individios și pe Iuda: „Sub semnul libertății evanghelice și în anul libertății evanghelice BECAR, fiecare este liber după buna credință și conștiință să participe sau nu la referendum.”
Un mister persistă: Biserica Evanghelică l-a influențat pe Iohannis sau Iohannis Biserica? În ambele cazuri, lucrurile ar fi la fel de grave. Dar și mai grav ar fi ca și BECAR și Iohannis să fi fost influențați de Germania mamă.