Birocraţia excesivă, incapacitatea beneficiarilor de a-şi cofinanţa proiectele, alături de lipsa transparenţei în evaluarea şi selecţia acestora vor fi cele mai mari piedici în calea atragerii de fonduri europene în România, consideră majoritatea respondenţilor unui sondaj de opinie realizat de Structural Consulting Group.
La sondaj, realizat în perioada martie-iunie 2008, au răspuns peste 3.300 de utilizatori ai site-ului fonduri-structurale.ro. Aproape 30% dintre aceştia sunt de părere că birocraţia reprezintă cea mai mare problemă în accesarea banilor europeni.
Potrivit lui Dan Barna, partener în cadrul firmei Structural Consulting Group, numai pentru depunerea unui proiect de sprijinire a microîntreprinderilor, la cererea de finanţare trebuie ataşate 14 acte la care se adaugă 27 de avize, cereri pentru obţinerea avizelor şi planuri.
În cazul proiectelor pentru echiparea serviciilor de sănătate, numărul actelor se ridică la 26 plus 24 de avize şi diverse cereri. Dragoş Pîslaru, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), a declarat ieri, la un seminar organizat de Mediafax şi BNR, că recomandă guvernului să suporte cheltuielile pentru proiectele finanţate din bani europeni şi să-şi returneze banii abia în momentul decontării de la bugetul european. PROVOCARE
Banii sunt cheltuiţi prost Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, crede că dispunem de fonduri suficiente pentru finanţarea proiectelor de infrastructură, iar ritmul de finalizare nu necesită deficite bugetare mari. „Realizarea proiectelor depinde mai puţin de bani şi mai mult de un management performant, de cheltuirea eficientă a banilor, de birocraţie accesibilă şi de o corupţie sub nivelul minim“, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul l-a contrazis, astfel, pe fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu, care declara, în ediţia de ieri a „Ziarului Financiar“, că România trebuie să investească în infrastructură chiar dacă pentru aceasta ar fi nevoie să facă deficit bugetar excesiv. Pe de altă parte, Varujan Vosganian, a spus recent că până în 2013 se vor aloca 50 de miliarde de euro pentru infrastructură şi pentru domeniul energetic.