Campania „Oraşul de vis”, desfăşurată pe evz.ro, se opreşte, timp de o săptămână, în Cluj-Napoca. Locuitorii sunt mândri de urbea lor, dar atrag atenţia şi asupra aspectelor negative.
Pentru clujeni, oraşul merită titlul de giuvaer al Transilvaniei şi pun la bătaie argumentul suprem: zona centrală, cu ale sale clădiri istorice, construite în marea lor majoritate în perioada de stăpânire austriacă.
Fotografiile de la începutul secolului al XX-lea surprind Piaţa Unirii cu un aer aparte, pe care l-a păstrat şi astăzi. E una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa, motiv pentru care decizia autorităţilor locale de a o „moderniza”, înlocuind spaţiile verzi cu asfalt şi piatră cubică, nu a fost privită cu încredere.
La pas, la doar cinci minute distanţă, se află celebra Piaţă a Muzeului, transformată în zonă pietonală. Aici, terasele sunt una lângă alta, iar furnicarul de tineri oferă un sentiment pe care îl întâlneşti în marile oraşe europene. Dacă ai lega la ochi un german, nu i-ar veni să creadă că se află într-un oraş din România.
Zestre arhitectonică ignorată
Mai sunt însă şi clujeni care se simt legaţi de oraş doar prin rădăcinile familiale. Un astfel de exemplu este Valeria Gâdiu (32 de ani), profesoară de economie.
Ea susţine că singurul lucru care o mai leagă sentimental de Cluj- Napoca este faptul că s-a născut aici. „I-aş acorda nota 7, cu indulgenţă. Este un oraş frumos, cu mult farmec. Personal, cred însă că e foarte aglomerat, un mix kitsch-os de clădiri aruncate la voia întâmplării. Obiectivele turistice sunt multe, dar nu sunt puse în valoare. Centrul istoric, Piaţa Muzeului sau Bulevardul Eroilor erau zone cu un farmec aparte. Dar acum au ajuns spaţii ticsite cu magazine în care se vinde marfă ieftină sau cu tot felul de dughene”, spune Valeria.
Chiar şi cel mai scurt tur prin centrul oraşului scoate la lumină clădirile abandonate, care par nişte carii într-o zonă în care domină arhitectura începutului de secol XX.
„Clădirea CEC din Piaţa Unirii este abandonată de mai mulţi ani. La fel şi cea a fostului Hotel Continental. Toate arată lipsa de iniţiativă din partea autorităţilor”, consideră Valeria Gâdiu. Tânăra îşi doreşte mai multe spaţii publice unde, după program, să-şi poată petrece timpul liber.
O altă nemulţumire a clujenilor este legată de locurile de joacă pentru copii, pline de resturi de ţigară sau de cutii de bere. Atunci când vine vorba despre avantaje, locuitorii susţin că este atractiv din punct de vedere profesional şi oferă oportunităţi de dezvoltare.
„Există posibilitatea să faci multe cursuri de formare profesională, întrucât sunt multe firme care au nevoie de forţă de muncă. Acum, în criză, e mai greu. Dar sper că, după această perioadă, situaţia din 2008, când şomajul era foarte mic, se va relua”, spune Andrei Turcu.
Turişti japonezi în centru
Aurel Paţiu lucrează ca strungar la una dintre firmele dintr-o zonă industrială a oraşului. Bărbatul locuieşte în cel mai aglomerat cartier, Mănăştur, şi spune că mai este mult de lucru până când Cluj-Napoca să se poată compara cu oraşele din Europa de Vest.
„Eu mă duc la lucru cu tramvaiul şi până acolo simt că mi se face rău. Aşa de tare te scutură tramvaiul din cauza liniei foarte vechi. După muncă, înapoi acasă, unde dau peste un cartier supraaglomerat. Pentru un loc de parcare se duc şi lupte de stradă. Sunt de părere că autorităţile trebuie să se implice mai mult şi să le aplice amenzi fără milă celor care nu păstrează curăţenia sau parchează pe unde nimeresc”, spune muncitorul.
Dincolo de nemulţumiri, Paţiu crede că oraşul s-a schimbat în ultima vreme. „Am văzut chiar şi turişti japonezi, în centru, şi asta mi-a dat de gândit că suntem pe drumul cel bun şi avem cu ce lucra pentru a ne evidenţia”.