Florian Bichir: "Evident, subiectul saptamanii este referendumul pentru suspendarea presedintelui Basescu, dar cum colegii mei l-au epuizat deja, imi voi permite sa va atrag atentia asupra unui alt fenomen, care se intampla la granitele noastre si pe care nu-l bagam in seama."
Ori suntem prea orbiti de patimile politice pentru a-l mai observa: Basarabia.
Tensiunile din tarile nou-intrate in UE ridica o problema esentiala, respectiv, cea a viitoarei extinderi a frontierei euroatlantice. Aici e una dintre mize. Actuala criza da apa la moara celor care spun ca viteza a fost prea mare, ca UE nu a reusit sa asimileze aceste tari.
Ca aceste tari s-au „abtinut” de la excese doar pentru ca aveau deasupra capului sabia lui Damocles a ratarii integrarii europene, dar ca, acum, odata „eliberate” si integrate, se comporta liber, fara respect pentru norma europeana si comportamentul politic de tip UE. De aici, concluzia ca extinderea UE ar trebui incetinita, ca restul tarilor aspirante trebuie sa mai astepte.
Aceasta atmosfera de scepticism care afecteaza starea de spirit a populatiei va ajunge sa marcheze si prestatia liderilor politici din UE care vor reduce si ei viteza in ceea ce priveste integrarea in structurile europene a Basarabiei, astazi Republica Moldova.
In aceste conditii, sustine sociologul Dan Dungaciu, cei care castiga din aceasta situatie sunt „cei care nu vor ca extinderea sa se mai petreaca, adica cei care vor sa blocheze inaintarea frontierei euroatlantice, mai ales pe flancul estic, respectiv, spre zonele pe care Moscova le considera „vecinatate apropiata” sau „zone legitime de influenta”„.
Mai pe sleau spus, pentru ca Dungaciu a fost si secretar de stat in MAE, deci un diplomat, la mijloc este interesul Moscovei, care nu vrea in ruptul capului ca Basarabia sa intre in UE, in Europa. Kremlinul este si asa nemultumit ca frontiera s-a mutat pe Prut si nu vrea cu niciun chip ca aceasta sa se mute cumva pe Nistru.
„Daca mai adaugam ofensiva politica a Federatiei Ruse sau sesizam ofensiva rusa pe piata energetica ce atrage in siajul ei tari precum Ungaria, Bulgaria sau Grecia, culminand cu un posibil OPEC al gazelor pe relatia Federatia Rusa - Iran, sau ne uitam la temperarea discreta, dar ferma a ponderii investitorilor straini in Federatia Rusa putem constata ca, indiferent care este gradul direct de implicare a Federatiei Ruse in actualele crize politice, Kremlinul este, indiscutabil, un actor castigator al crizelor din Est - principalul castigator!”, mai spune Dungaciu, unul dintre putinii specialisti in geopolitica.
Ca o contrapartida la extinderea UE spre Basarabia, Kremlinul a aruncat pe piata un alt scenariu: planul „Kozak 2”, care prevede o federalizare a Basarabiei, in parlamentul de la Chisinau urmand sa stea impreuna deputatii moldoveni, dar si cei transnistreni, care vor primi o larga autonomie.
Cu Transnistria - precum un cui al lui Pepelea infipt la Chisinau - este greu de crezut ca aspiratiile proeuropene ale basarabenilor vor mai avea vreo sansa reala. Ne place sau nu ne place, batalia pentru viitoarea Europa se da la Chisinau si nu la Bucuresti. Pe nevazute, razboiul dintre NATO si Moscova s-a mutat in Basarabia...