Florian Bichir crede ca, sub conducerea lui Milut, PNTCD - si asa un partid aproape distrus - poate disparea definitiv.
Nu stiu ce facea domnul Marian Petre Milut in 1990, dar eu unul rupeam gardurile in Piata Rosetti, unde se infiripa sub conducerea lui Corneliu Coposu istoricul partid PNT.
Ca om de dreapta am fost atras de discursul violent anticomunist, de drama traita de fostii detinuti politici, de parfumul istoric al partidului. Simteam ca, alaturandu-ma lor, razbun cumva asasinarea lui Maniu si a lui Mihalache in temnitele bolsevice.
Am pus osul la treaba: m-am implicat in organizatia de tineret, am scris in „Dreptatea”, inclusiv un serial privind istoria partidului, dupa cartea lui Pamfil Seicaru, primita din exil. Mitinguri peste mitinguri, m-au batut minerii, am fost un fel de garda de corp a Seniorului Coposu la Sighet, unde m-am umflat de gogosi, date ca pomana pentru detinutii politici de mandrii maramureseni.
Am plans ascultandu-i poeziile lui Ioan Alexandru, am sorbit vorbele batranilor, dar vajnicilor anticomunisti Ion Puiu si Ioan Barbus. Unde-s vremurile de altadata?... Cand m-am maturizat, am vazut cu alti ochi politica, am observat cum misunau securistii prin sediu, cum mari mancatori de rahat ai PCR au devenit peste noapte taranisti din tata-n fiu. Si mi s-a facut scarba. O scarba enorma, care m-a indepartat de politica militanta, de carnetul de partid.
Dar unde-i PNTCD acum, pentru ca, va repet, eu pe domnul Marian Petre Milut nu l-am vazut prin preajma. Probabil facea afaceri. N-am nimic cu Domnia Sa, pentru ca nu-l cunosc si sincer nici nu simt nevoia sa o fac. Dar trebuie spus ca, sub conducerea domnului Milut, PNTCD - si asa un partid aproape distrus - poate disparea definitiv. Si am sa ma explic.
Decizia conducerii PNTCD de a nu-l sustine pe Traian Basescu la referendum mi s-a parut o gafa de proportii. Doctrinar, Basescu a preluat, alunecand spre dreapta, o serie de mesaje ale PNTCD din 1990: Legea lustratiei, condamnarea comunismului, nevoia unei noi clase politice, iar in plus a confiscat Piata Universitatii, un simbol al taranistilor, al opozitiei. Deci, logic, PNTCD se regasea in acest mesaj, putea sa-l sustina, ca sa nu mai vorbesc ca PD-ul a aderat la crestin-democratie, la familia popular europeana.
Ei bine, charismaticul lider, genialul Marian Petre Milut, a hotarat sa nu-l sprijine pe Basescu si chiar s-a apropiat de liberali. Probabil, nu i-a spus nimeni ca de-a lungul istoriei a existat o mare prietenie intre liberali si taranisti ca intre caine si pisica sau Tom si Jerry, ca sa vorbesc in termeni care-i sunt mai la indemana.
Ba mai mult, Milut i-a exclus din partid pe Remus Opris, Serban Radulescu, Gheorghe Siman pe motiv ca il sustin pe Basescu. Oameni cu bune si rele, dar mult mai taranisti decat fostul fan al lui Emil Constantinescu. Mai multe filiale au anuntat ca-i vor urma pe cei exclusi, deci decizia lui Milut a fost corecta: partidul se intareste.
Cititi si blogul lui Florian Bichir "Fara mila"