Berlusconi susține aderarea României la spațiul Schengen, doar anul acesta

Premierul italian Silvio Berlusconi a declarat, după discuțiile purtate la Palatul Victoria, că sprijină intrarea României în spațiul Schengen, dacă acest lucru se întamplă în cursul acestui an.

În plus, acesta a explicat că românii care muncesc în Italia sunt bine văzuți, iar problemele de acum doi ani ”sunt de domeniul trecutului”. ”Am abordat problema eliminării restricțiilor pentru muncitorii români din Italia. Sperăm să fie eliminate ultimele restricții, astfel încât cetățenii români să beneficieze de aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni europeni. Cam pentru 60% din domenii piața este liberalizată, urmând ca pentru restul de 40% sa fie liberalizată în perioada următoare”, a declarat premierul Emil Boc Schimburile comerciale dintre România şi Italia ating 10 miliarde de euro Schimburile comerciale dintre România şi Italia se situează la un nivel foarte ridicat, atingând peste 10 miliarde de euro anual, potrivit premierului italian. ”Schimbul comercial cu România este foarte ridicat, atinge peste 10 miliarde de euro, sunt peste 16.000 de întreprinderi italiene care operează în România cu peste 800.000 de lucrători. Se înregistrează şi o foarte bună colaborare în ceea ce priveşte prezenţa în România a întreprinzătorilor care lucrează în domeniul infrastructurii şi intenţionăm să avansăm şi în ceea ce priveşte schimbul turistic dintre cele două ţări”, a spus şeful Guvernului de la Roma. Anterior, în deschiderea reuniunii guvernamentale, el menţionase faptul că Italia este al doilea partener comercial al României şi că încă mai există potenţial pentru dezvoltarea unor noi investiţii italiene în economia românească. Parteneriate publice-private cu firme italiene De asemenea, discuţiile de la Guvern au vizat şi realizarea de proiecte în parteneriat public-privat cu firme italiene în România, în domenii precum energia mediul, transporturile, turismul şi dezvoltarea regională. ”Am discutat astăzi aspecte ce ţin de colaborarea economică, prin intermediul proiectelor de parteneriat public-privat, în domenii ca energia, mediul transporturile, turismul sau dezvoltare regională”, a afirmat Emil Boc. Totodată, în cadrul discuţiilor s-a stabilit ca în 2012 să fie promovat Anul Culturii Româneşti în Italia, cu sprijinul preşedintelui Consiliului de Miniştri italian, Silvio Berlusconi, a precizat premierul Emil Boc. Berlusconi a salutat măsurile anticriză luate de România Premierul italian Silvio Berlusconi şi-a exprimat luni, la începutul reuniunii între delegaţiile guvernamentale română şi italiană, ”admiraţia” pentru măsurile anticriză adoptate ”cu curaj” de Executivul de la Bucureşti. Acesta explicat că, deși măsurile  au fost ”nepopulare”, ele au fost ”obligatorii”. ”Ţin să transmit Guvernului, preşedintelui, premierului, miniştrilor că avem o mare admiraţie pentru modul cum aţi reacţionat faţă de criza economică”, a spus Berlusconi. Premierul italian a menţionat reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, disponibilizările efectuate în aparatul de stat, diminuarea semnificativă a cheltuielilor publice, el referindu-se şi la creşterea TVA ”destul de mare”, de la 19% la 24%. Primirea oficială la Palatul Victoria a avut loc la ora 15.25. Premierii Emil Boc și Silvio Berlusconi au discutat tête-à-tête, timp de 10 minute. La fel și ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi omologul său italian Angelino Alfano. De asemenea, ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a întâlnit cu Paolo Romani, ministrul italian al Economiei şi Finanţelor. Asta în timp ce șeful Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a purtat o discuție cu  Roberto Maroni, omologul său italian. Totodată, au avut loc convorbiri bilaterale la Ministerul de Externe între Teodor Baconschi și Franco Frattini, ministrul italian de externe, potrivit biroului de presă al Guvernului. Temele abordate în cadrul reuniunii de la Palatul Victoria au fost: aderarea României la spaţiul Schengen, cooperarea politico-economică şi cea sectorială, comunitatea românească din Italia şi tematici europene. De asemenea, s-a discutat despre noua perspectivă financiară, politica agricolă comună, securitatea energetică şi internaţională şi politica de coeziune.