Teorie: Ordinea si curatenia consuma timp si distrug creativitatea.
Cel mai dezordonat birou din SUA ii apartine profesoarei Karen Jackson din Texas, relateaza Reuters. Aceasta a castigat detasat competitia de profil initiata de Editura Little, Brown and Co. in scopul de a promova cartea abia iesita de sub tipar - „O harababura perfecta: Beneficiile ascunse ale dezordinii”. Cartea, semnata de Eric Abrahamson si David Freedman, argumenteaza ca ordinea este supraestimata, costa mult, risipeste timpul si distruge creativitatea.
„Credem ca organizarea si curatenia sunt lucruri bune care ne aduc castiguri, dar nu este mereu asa. Multi suntem imprastiati, insa la un nivel care da rezultate bune pentru noi. In majoritatea cazurilor daca am fi mai organizati si am face mai multa curatenie, am fi mai putin eficienti”, a explicat David Freedman intr-un interviu.
Parerea autorului este impartasita si de una dintre aspirantele la primul loc al concursului, in care s-au inscris 50 de persoane. „Deocamdata tot nu am gasit toate lucrurile pe care stiu ca le am la birou. Aveam niste prajiturele de anul trecut si ajunsesem la concluzia ca trebuie sa le inlocuiesc cu unele noi, dar nu am dat de urma celor vechi”, a spus Rochelle Wilson, in varsta de 57 de ani, din Moville, Iowa.
Balamuc creativ
Nu toata lumea este de acord cu ideile promovate de Abrahamson si Freedman. Spre exemplu, seful Asociatiei Nationale a Organizatorilor Profesionisti, Barry Izsak, sustine ca autorii cartii simplifica problema peste masura si confunda harababura cu lipsa de organizare. „Ideea de baza este ca oamenii obisnuiti se simt afectati negativ de lipsa de organizare in mai multe moduri. Sunt mai stresati, pierd oportunitati si nu reusesc sa respecte termenele-limita”, a afirmat Izsak.
Autorii au adus insa in favoarea teoriei lor povestea omului de stiinta Alexander Fleming. Ei au sustinut ca acesta nu ar fi descoperit niciodata penicilina daca in laboratorul in care a lucrat ar fi fost ordine si curatenie, lucru de altfel recunoscut chiar de Fleming spre sfarsitul vietii sale.
Povestea penicilinei nu este singura invocata in carte. Prin diverse istorioare si anecdote, Abrahamson si Freedman incearca sa-si convinga cititorii ca dulapurile cu haine la gramada si birourile pe care zac mormane de hartii fac lumea mai frumoasa. Cat despre costuri, autorii sustin ca programele informatice, revistele sau cursurile care te invata cum sa te organizezi nu sunt altceva decat pierdere de timp si bani.