Episcopul Bogdanffy Szilard, victimă a închisorilor comuniste, va fi beatificat la Oradea.
Catedrala Romano-Catolică din Oradea va găzdui, pe 30 octombrie, de la ora 11.00, ceremonialul de beatificare a episcopului Bogdanffy Szilard. Acesta s-a născut în Banat (1911), a copilărit în Timişoara, unde a şi fost hirotonit, a devenit episcop de Oradea şi a încetat din viaţă la închisoarea din Aiud (1953).
La beatificare şi-au anunţat prezenţa peste 30 de ierarhi catolici din mai multe ţări (Ungaria, Serbia, Ucraina). Ceremonialul, care va dura două ore, va fi oficiat de cardinalul Erdo Peter, primatul Ungariei, în faţa trimisului special al Papei, arhiepiscopul Angelor Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor din Roma (care va citi decretul de beatificare).
Episcopul martir Bogdanffy va întregi rândul preacuvioşilor: chipul îi va deveni icoană, deasupra creştetului va purta aureola sfinţilor şi va avea propria zi în calendarul bisericesc (3 octombrie).
A oferit refugiu mai multor evrei
"Episcopul martir Bogdanffy e una dintre multele victime ale unui regim ateu. Caracterul special al acestei beatificări costă tocmai în faptul că e prima acţiune de acest fel din România şi reprezintă o recunoaştere a sacrificiului şi eroismului atâtor înaintaşi ai noştri, care au suferit ani grei de temniţă, oferindu-şi viaţa pentru credinţa şi convingerile lor", zice episcopul de Oradea Bocskei Laszlo,.
"Fericitul" Bogdanffy Szilard (după cum va fi denumit odată cu beatificarea) s-a născut în 1911 în Crna Bara, pe teritoriul fostului judeţ Torontal, localitate care, azi, aparţine Serbiei. A copilărit la Cruceni, în Timiş, apoi la Timişoara, unde a urmat Liceul Piarist. După bacalaureatul din 1929 s-a înscris la Seminarul Teologic din Oradea, de unde a fost trimis la studii în Budapesta. În anul 1934 a intrat în rândul preoţilor. Ulterior a devenit profesor, pedagog şi îndrumător spiritual la mai multe şcoli religioase din Ardeal.
În timpul războiului, împreună cu ceilalţi profesori de la Institutul Teologic Romano- Catolic din Oradea, a oferit refugiu mai multor evrei, îmbrăcându-i în reverendă şi declarându-i elevi teologi. A fost un prim gest prin care s-a opus sistemului, urmându-şi credinţa.
Omorât de patru ani de închisoare
În mare secret, Bogdanffy a fost consacrat episcop în capela Nunţiaturii Apostolice de la Bucureşti (14 februarie 1949). Autorităţile comuniste au încercat, prin toate mijloacele, să-l convingă să "colaboreze". Pentru că n-a fost de acord să-şi trădeze semenii, Bogdanffy a ajuns în închisoarea securităţii din Oradea (3 septembrie 1949).
În anul 1951 a fost transferat la Jilava, trimis apoi la muncă silnică în mina de plumb de la Sighetul Marmaţiei şi mutat un an mai târziu în lagărul de exterminare de la Capul Midia.
A fost condamnat, în anul 1953, de un tribunal militar din Oradea, la 12 ani muncă silnică şi dus în celula 120 a închisorii de la Aiud, unde n-a supravieţuit decât o lună.
- "Cei patru ani şi jumătate de puşcării comuniste au fost suficienţi ca un organism viguros şi tânăr să moară, în urma chinurilor şi atrocităţilor suferite. Pe 2 octombrie 1953, cel care a fost un poliglot, un om de ştiinţă şi conducător spiritual a murit singur şi părăsit în camera bolnavilor, la numai 42 de ani, ca un martir recent al Bisericii. A fost îngropat în cimitirul închisorii, "La cei trei plopi". Locul precis al mormântului nu e cunoscut. Doar în curtea bisercii catolice din Aiud stă mărturie o plăcuţă-monument sfinţită, care vesteşte că acolo a suferit martiriul, împeună cu mulţi alţii, servul lui Dumnezeu dr. Bogdánffy Szilárd", evocă Bocskei Laszlo, episcop de Oradea.
PRIMA FAZĂ A CANONIZĂRII Episcopul Bogdanffy poate ajunge sfânt
Procesul de beatificare e o primă fază a procesului de canonizare (recunoaştere a sfinţeniei) în Biserica Catolică, cel beatificat fiind ridicat «la cinstea altarelor» şi urmând să fie sanctificat dacă se va constata că rugăciunile adresate lui au făcut minuni. Episcopul Bogdanffy este a noua personalitate "ridicată la cinstea altarelor" după ce a trăit în regiunea noastră.
Primul eveniment de acest gen a avut loc în urmă cu 818 ani. Prin episcopul Bogdanffy, românii asistă în premieră la beatificarea unui contemporan. Martiriul lui Bogdanffy a fost recunoscut şi confirmat în urma procedurilor extrem de amănunţite şi exigente pe care Biserica Catolică le impune.
Strângerea documentaţiei a început în anul 1993, iar verdictul pozitiv al Sfântului Părinte, Papa Benedict XVI, a venit în luna martie a acestui an. Beatificările, spun reprezentanţii bisericii catolice, sunt o cale de recunoaştere a credinţei unui popor prin martirii săi, iar romano-catolicii bănăţeni sunt primii care deschid calea proclamării martirilor noştri.