Bătălia de pe Câmpul Pâinii, 13 octombrie 1479. Cum a reușit un comite legendar al Timișoarei să înfrângă oștile cuceritorului Bizanțului.
Bătălia de pe Câmpul Pâinii este o măsură strategică a lui Mehmed al II-lea Fatih, sultanul otoman care dorea să se întărească după ce pe 10 ianuarie 1475 fuese înfrânt de Ștefan cel Mare.
Bătălia de pe Câmpul Pâinii - preliminarii
Bătălia de pe Câmpul Pâinii a opus trupele otomane ale lui Isa Bey și trupele principelui transilvan Ștefan Batory, la care se adăuga ajutorul comitelui Timișoarei, Pavel Chinezu. Termenul Chinezul ar putea fi o românizare a slavului kenez prin care se înțelegea noțiunea occidentală de comite sau conte. Unele surse spun că el era numit Paulus de Kynys conform unui document maghiar scris în latină la 1510. De la Kynys, numele maghiarizat era Kinizsi.
Turcii au pătruns prin Țara Românească ajutați de Basarab Țepeluș, succesorul lui Laiotă Basarab fost protejat al lui Ștefan cel Mare al Moldovei. Așa au putut trece pe la Novaci prin Obârșia Lotrului aproape de Orăștie, în Transilvania. Laiotă Basarab, fugar în Ardeal, fost domnitor al Țării Românești era de partea creștinilor. Transilvania a decis să concentreze trupele între Alba Iulia și Orăștie, Acolo a sosit și ajutorul lui Pavel Chinezu.
Bătălia de pe Câmpul Pâinii - forțe și desfășurare
Bătălia s-a dat între forțele unei coaliții. Bathory avea circa 16 000 cavaleri secui. cavalerii și infanteriștii sași de la Sibiu, circa 10 000. Bănățenii lui Pavel Kinezu erau și ei în număr de 10 000. Un despot sârb, Demeter Jaksic aliat cu creștinii avea și el 900 husari. Laiotă Basarab avea 2000 soldați.
Basarab Țepeluș avea și el, în solda turcilor 2000 soldați munteni. Turcii mizau pe 15 000 soldați otomani, cavaleriști, infanteriști și artileriști. Așadar, oastea creștină avea aproape dublul efectivelor otomane.
Bătălia a fost dată pe malul Mureșului. Linia creștină era în dreapta cu sașii, în centru cu secuii și în stânga cu trupele bănățene În spatele liniei I pe flancuri erau trupele Regatului Ungariei și trupele lui Laiotă Basarab . Linia turcă era cu Basarab Țepeluș în centru, flancurile erau asigurate de Bali Bey și Ali Bey iar Isa Bey era în spatele centrului comandat de Basarab Țepeluș.
Sașii au atacat primii, pe flancul stâng, iar Laiotă Basarab a atacat flancul drept. Apoi, în centru, au atacat transilvănenii care au împrăștiat trupele lui Basarb Țepeluș. Isa Bey a fost ucis iar Pavel Kinezu l-a salvat pe Ștefan Bathory de potențiala încercuire din partea trupelor lui Bali Bey care a contraatacat puternic Ali Bey, văzând moartea comandantului Isa Bey a mimat o retragere strategică împotriva maghiarilor, urmărind în realitate retragerea totală, estimând că nu putea avea o victorie sigură. Astfel, Pavel Kinezu, eliberat cumva prin retragerea controversată a lui Ali Bey, s-a concentrat pe contracararea lui Bali Bey.
Consecințe
Bali Bey reușise aproape încercuirea lui Ștefan Bathory dar Pavel Kinezu a spart încercuirea. Bali Bey a decis să se retragă spre Muntenia prin munți. Regele maghiar Matia Corvin a pus să fie ridicată o biserică pentru a comemora eroii creștini. Se pare că a rezistat până în jurul anului 1770-1780. Ulterior, prin 1818 a fost ridicat un monument distrus la 1848.
Istoricul Nicolae Iorga s-a implicat personal ca în 1929, locul luptei de pe Câmpul Pâinii din 13 otombrie 1479 să fie marcat de monumentul vizibil și astăzi.
Principalul câștig strategic a fost acela al amânării avansului otoman, otomanii reușind abia la 1526 la Mohacs să distrugă Regatul Ungariei care din 1541 a fost vilayet otoman.