Barul unde prind viaţă uzinele comuniste

Enervat de globalizarea centrului istoric, un arhitect a deschis un bar care ne aminteşte într-un mod comic de un trecut deloc plăcut.

Într-un centru istoric asediat de puburi, un arhitect de 38 de ani s-a gândit să deschidă un bar cu o tematică inspirată de industrializarea forţată din timpul regimului comunist. Înfiinţat în urmă cu numai o lună, localul "Atelier mecanic", plin de fiare şi de maşinării, i-a indus în eroare pe câţiva trecători. "Veneau oameni mai în vârstă ca să se angajeze. Altul nu ştiu ce voia să repare, venise cu o geantă veche, şi ne spunea că el a lucrat la turnătorie", povesteşte arhitectul Cristian Corvin, unul dintre proprietari.

Micul bar cu 10-12 mese se află pe strada Covaci la numărul 12 şi este deschis de luni până duminică, de la ora 9.00 până la ultimul client. Mesele sunt maşini de cusut industriale, freze sau alte obiecte metalice cu forme ciudate, greu de identificat: "Unele nici nu ştim ce sunt".

Rulmenţii, cele mai grele scrumiere

Printre rafturile cu bere spaniolă stau căşti de şantier, ochelari de protecţie, lămpi, un termometru industrial şi un polizor. Scrumierele sunt nişte rulmenţi şi cântăresc cel puţin cinci kilograme fiecare. Pe tavan se întind un burlan de aerisire şi o macara cu şină, iar sigla "Atelier mecanic" de la intrare este făcută din chei franceze atârnate pe perete.

Tejgheaua principală e făcută din traverse din lemn de la şinele de tren, iar una mai mică, din cupru, este încălzită în timpul iernii. "Oamenii sunt fascinaţi când intră iarna şi ating tejgheaua de cupru. Şi croasantele când le punem acolo stau calde", spune Călin Popean, managerul barului.

"Mie îmi place foarte mult estetica industrială. Am recuperat obiectele de prin fabrici, unde erau aruncate în curte. Sunt foarte greu de găsit acum pentru că majoritatea s-au aruncat la fiare vechi după Revoluţie. Noi am vrut să fim în răspăr faţă de ce se întâmplă acum: lumea aruncă tot ce e vechi", explică tânărul proprietar.

"Blestemul globalizării"

Pereţii sunt plini de afişe cu muncitori în salopete albastre care trebăluiesc de zor la fabrică sau care nu au respectat normele de protecţie a muncii, aşa că au păţit-o şi s-au curentat. Toate afişele îi aparţin lui Cristian, care le-a tot strâns de vreo zece ani, fără să ştie la ce anume o să le folosească.

Simpatice sunt afişele care le interzic oamenilor muncii să fumeze ca să nu incendieze uzina şi cele care aveau rolul de a populariza Decretul 400 în rândul lucrătorilor. Unul dintre ele înfăţişează un muncitor care a zbughit-o de la muncă printr-o gaură dintr-un gard de sârmă, însă îi răsar în faţă, ca un zid monumental, literele roşii "DECRETUL". Potrivit actului din 1981, plecarea de la locul de muncă în timpul programului, fără aprobarea maistrului, constituia infracţiune şi se pedepsea cu închisoare de la trei luni la doi ani.

În afară de afişe, pereţii găzduiesc şi plăcuţe metalice cu diferite avertismente: "Lucraţi numai cu masca de protecţie", "Nu reglaţi şi nu ungeţi maşina în funcţiune" sau "Pericol de electrocutare" .

"Noi nu voiam să facem încă un irish pub. Este blestemul globalizării: centrul vechi al Bucureştiului e plin de irish puburi. Am vrut să facem un loc cu specific românesc într-un centru vechi care e colonizat de fel de fel de pastişe străine", spune Cristian.

Aşa că s-a gândit la o tematică românească, însă nu una comună: "Românii au o relaţie inconfortabilă cu trecutul lor. În Ucraina, Polonia, fosta Germanie de Est, peste tot oamenii au un mod de a-şi aminti istoria, chiar şi partea neplăcută. România încearcă să o şteargă. În Berlinul de Est, de exemplu, există restaurante cu specific sovietic. La noi, imaginarul comunist nu a fost folosit deloc".

Carnetele de membru se dau "pe pile"

Proprietarii au făcut şi nişte carnete de membru roşii, cu steme aurii, după modelul legitimaţiilor de întreprindere.

"Eu nu am: sunt din Comitetul Executiv. Nu-mi trebuie carnet. Toată lumea întreabă ce trebuie să facă pentru a primi carnet. Se dau pur şi simplu cui ne place nouă: e pe pile", glumeşte Cristian.

La sfârşit de săptămână se şi dansează, iar barul găzduieşte trupe sau DJ care organizează seri tematice, de la muzica anilor ’50 până la genul funk. O bere costă 5-12 lei, vinul 9-16 lei pentru 125 ml, iar cocteilurile 10-14 lei.