Drama familiei Bodnariu este astăzi mai profundă decât în urmă cu trei luni când Serviciul norvegian de protecţie a copilului, Barnevernet, le-a luat cei cinci copii. Marius Bodnariu şi-a văzut recent pentru prima dată băieţii cei mari Ioan, 2 ani, şi Matei, 5 ani, pe care nu îi mai întâlnise din noiembrie. Bucuria revederii a fost umbrită de starea în care i-a găsit pe copilaşi: Matei are pe spate o julitură urâtă și vânătăi, iar Ioan numeroase vânătăi la nivelul feței. Potrivit lui Daniel Bodnariu, fratele lui Marius, părinţii au făcut o sesizare, prin avocat, în care au cerut o evaluare medicală a celor doi copilaşi.
Emoţionanta revedere, după trei luni cumplite, a fost descrisă pe siteul rodiagnusdei.wordpress.com: “După aproape trei luni, pentru prima oară, a putut și Marius să-și vadă băieții, pe Matei și pe Ioan. Până acum, doar lui Ruth i s-a dat voie să-i vadă o dată pe săptămână, timp de două ore. A fost emoționant: două ore pe care Marius le-a anticipat și așteptat cu nerăbdare, asteptare cu atât mai grea ținând cont că i se promisese că-l vor lăsa să-i vadă pe băieți săptămâna trecută. Dar Barnevernet a amânat cu o săptămână întâlnirea, pentru că… nu „reușise” să pregătească toate „aspectele” ce țineau de acea vizită.
Și Ruth s-a bucurat nespus când a văzut cât de fericiți erau băieții să-l vadă pe Marius. Iar Marius s-a bucurat de bucuria copiilor, dar și pentru Ruth care aproape căzuse în depresie săptămâna trecută, când lui Marius i-a fost anulată și amânată vizita.
Amândoi băietii s-au bucurat nespus să-l vadă pe „papa”. Au mâncat împreună hot-dogs (dorința pe care băieții au avut-o la întâlnirea anterioară cu Ruth) și în timp ce mâncau, Ioan a spus: „Eu iubesc…” Ruth a întrebat: „Îți place mancarea?”, iar el a răspuns: „Iubesc pe papa!”
Matei le-a spus părinților un vis pe care l-a avut, un vis în care erau din nou împreuna. Marius l-a intrebat dacă în vis erau împreună toți. Matei a răspuns: ”Da, erau împreună Eliana, Naomi, Ioan, Ezechiel, mama, papa și el, Matei!”
„Părinţii pur şi simplu nu înţeleg ce se întâmplă. Copiii nu aveau nicio vânătaie în momentul în care au fost luaţi în custodie de către Barnevernet. Explicaţia oferită de autorităţi a fost că Ioan s-ar fi împiedicat şi a căzut pe scări. S-a făcut, prin avocat, o solicitare pentru o evaluare medicală. Dar singura măsură pe care o va lua Barnevernet în cazul în care va ajunge la concluzia că micuţii nu sunt îngrijiţi cum trebuie în familiile în care au fost plasaţi, va fi cea de mutare într-o altă familie. (...) În acest moment, fratele şi cumnata mea pregătesc recursul pe care trebuie să-l susţină în martie pentru a dezminţi acuzaţiile ce li se aduc”, a declarat Daniel Bodnariu într-o intervenţie la Antena3.
Anterior, dezvăluirile despre starea în care i-au găsit pe micuţi fuseseră făcute de familie prin intermediul unui purtător de cuvânt:
Matei avea pe spate o julitură urâtă și vânătăi, iar Ioan avea vânătăi pe față. La întrebările părinților prin care se cereau detalii, reprezentanții Barnevernet nu a dat prea multe explicații, trecând repede peste aceste aspecte. Explicațiile lor erau că din vina lui Matei, a căzut pe spate, iar Ioan s-a împiedicat pe scări și a căzut cu fața de trepte. Noi ne întrebăm, dacă ar fi avut aceste semne copiii în momentul în care au fost luați în custodie, ar mai fi fost Marius astăzi în libertate? Ar fi acceptat Barnevernet și din partea părinților astfel de explicații cu privire la vânătăile și juliturile copiilor? De asemenea, suntem îndreptățiți să ne întrebăm, sunt copiii mai în siguranță acum decât acasă, și câtă grijă au de ei acolo unde sunt? Iar dacă așa ceva s-ar putea întâmpla oricum, de ce Barnevernet nu mai este așa de preocupat de integritatea fizica a copiilor? De ce nu s-a sesizat Barnevernet din oficiu? Sau, pe ei nu-i trage nimeni la răspundere și de asta fac ce vor?
Matei spune că doamna la care stă a râs de cântecelul lui creștin „Barca mea e mică” – cântecelul lui preferat – și i-a spus că este o prostie. Matei a întrebat-o pe mami dacă e o prostie cântecelul „Barca mea e mica”? Mai târziu, Matei i-a spus lui Marius că mami e mai mare!? Întrebat ce vrea să spună, el completează spunând că mami are părul lung și ea face copii, de asta e mai mare decât tati – îndoctrinare feminista?!
Pe 10 Februarie, părinții au putut să vorbească aproape câte zece minute cu fiecare din fete. Cu ocazia aceasta au aflat că Naomi vrea să se tundă zero ca să poată purta perucă, iar Eliana vrea cercei! Se pare că Barnevernet încearcă să-i provoace pe orice cale pe părinti. Marius a răspuns elegant că aceste lucruri le vor discuta când vor fi împreună acasă.
Este tot mai clar că Barnevernet nu urmărește interesul superior al copilului, ci subminarea sistematică a autorității părintești și, în special, autoritatea tatălui. Distrugerea valorilor familiale și ruperea legăturilor dintre copii și părinți, iată care este de fapt misiunea și rațiunea de a exista a lui Barnevernet! Da, copiii îi iubesc pe părinți și doresc să fie toți împreună, dar forțele malefice ale acestei instituții lovesc neîncetat împotriva celor mai sacre principii și drepturi familiale și umane.
Pe această cale, protestăm vehement și facem apel la autoritățile norvegiene să intervină pentru a pune capăt acestor abuzuri ale Barnevernet și să ia măsurile necesare pentru ca toți cei 5 copii să fie readuși în sânul familei, acolo unde sunt iubiți și în siguranță!
Apelăm la toate forurile și organizațiile internaționale să intervină pe lângă guvernul norvegian în favoarea familiei Bodnariu și a reunificării acestei familii!
Așa cum se va putea dovedi în scurtă vreme, cazul Bodnariu este un caz de persecuție și discriminare religioasă, cu încălcări grave ale libertății de conștiință, în particular, dreptul părinților de a-și educa copiii în conformitate cu valorile şi convingerile lor religioase, drept stipulat în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel de abuzuri sunt de neacceptat într-o societate democratică”.
Copiii familiei romanului Marius Bodnariu, inginer IT, şi ai soţiei sale, Ruth, asistenţă medicală, au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopţiei internaţionale pentru ei, potrivit reprezentanţilor familiei.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie de la Bucureşti a propus părţii norvegiene integrarea copiilor în familia biologică extinsă a tatălui din România. „S-a făcut un dosar, a fost înaintat în Norvegia pentru că eu, că şi frate, făcând parte din familia extinsă, să-i iau în custodie pe aceşti copii. (...) Nici până la ora asta nu am primit niciun răspuns”, a declarat mai declarat Daniel Bodnariu.
“Drepturile copilului sunt importante în Norvegia şi copilul are un drept individual care ţine de protecţia lui. Aceste valori sunt centrale în legislalatia norvegiană”, a explicat directorul Barnevernet, Anders Henriksen, pentru ProTV.
Cum funcţionează sistemul
Cercetarea unui caz porneşte când Protecţia Copilului se autosesizează sau când primeşte o reclamaţie. Toate sesizările sunt luate în serios şi verificate timp de o săptămâna.
De obicei se discuta cu părinţii copilului, cu vecinii şi apropiaţii familiei şi în cele mai multe cazuri familia este consiliată pentru a-şi rezolva problemele. Atunci când este vorba de violenţă fizică sau psihică, situaţia se schimbă.
Anders Henriksen, director Barnevernet: “În Norvegia totul este gândit spre binele copilului, în aşa fel încât el să crească în sânul familiei, dar în anumite situaţii este necesară scoaterea lui din familie. Familia este responsabilă faţă de copil, dar sunt situaţii când statul intervine şi îşi asumă această responsabilitate. Se întâmplă asta atunci când copii sunt abuzaţi, neglijaţi sau maltrataţi.”
Cazul este intrumentat de Barnevernet şi ajunge pe masă unui consiliu regional format dintr-un jurist, un psiholog şi un membru al comunităţii, ales după principiul martorilor din sistemul american de justiţie.
Consiliile au independenţa totală şi ele sunt cele care decid dacă un copil e scos din familie şi dat în plasament, la o adresa secretă tocmai pentru a-l proteja de alte abuzuri din partea celor care l-au agresat. De obicei totul se întâmplă foarte repede, explică Pro TV.
Familia are dreptul la un avocat plătit de statul norvegian pentru a se apară. Anchetă durează de obicei 3 luni. Consiliul regional hotărăşte dacă familia în acest timp are sau nu dreptul să îşi vadă copiii. În cazul Bodnariu, mama are dreptul să vadă de 2 ori pe săptămâna, preţ de 2 ore copilul de doar câteva luni, o dată pe săptămâna băieţii mai mari, iar pe fete nu le-au văzut niciodată până acum. Au vorbit doar la telefon, relatează Pro TV.
În cele mai multe cazuri, copilul se întoarce acasă, iar familia este monitorizată şi ajutată de protecţia copilului să nu mai greşească.
Există însă şi situaţii în care minorul este plasat permanant într-o altă familie. Familia are dreptul o dată pe an să conteste decizia în justiţie. Consiliul regional hotăreşte dacă familia îşi mai poate vedea sau nu copilul aflat în plasament permanent. În cazul unui răspuns pozitiv, întâlnirea se petrece de obicei într-un hotel timp de două ore. În Dramen, un român care şi-a pierdut copilul îl poate vedea de 4 ori pe an. Timp de 2 ore.
În 2014, au existat 53.000 de cazuri, iar 1.600 de copii au ajuns în plasament permanent. Teoretic, copiii nu pot fi daţi în adopţie dacă părinţii nu sunt de acord şi totuşi. Anders Henriksen, director Barnevernet, a explicat pentru Pro TV: “În 2014 au fost 39 de copii care au fost daţi spre adopţie în ciuda opoziţiei părinţilor. Sunt condiţii foarte dure care duc la adopţie.”