București. Românii care muncesc în străinătate au trimis acasă 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2% din PIB-ul țării. Valorea sumelor de bani trimise de diasporă este cu doar 1,2 puncte procentuale mai mică decât valoarea totală a investițiilor străine directe (ISD) atrase de România în același an, conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR).
Banii trimiși de diasporă, cruciali pentru acoperirea deficitului de cont curent
Valoarea remiterilor din 2023 reprezintă un nou record și este de peste două ori mai mare comparativ cu 2014. Pe parcursul ultimului deceniu, remiterile totale au atins 46,5 miliarde de euro, cu doar 14,2% sub nivelul ISD-urilor din aceeași perioadă.
Evoluția remiterilor 2014-2023. Sursa: https://cursdeguvernare.ro/
Banii trimiși de diasporă, alături de investițiile străine și fondurile europene (care au reprezentat aproximativ 4,2% din PIB în 2023), sunt cruciale pentru acoperirea deficitului de cont curent și susținerea leului, conform website-ului cursdeguvernare.ro.
Deficitul de cont curent al României a fost de 22,7 miliarde de euro în 2023 (7% din PIB), în principal din cauza unui deficit comercial semnificativ (28,9 miliarde de euro).
Marea Britanie și Germania: Principalele surse ale banilor din străinătate
Pentru al doilea an consecutiv, Marea Britanie a fost cea mai mare sursă de bani trimiși de diasporă către România, contribuind cu 1,5 miliarde de euro, aproape un sfert din total. Germania a ocupat locul al doilea, cu 1,4 miliarde de euro. Aceste două țări au înregistrat creșteri constante ale remiterilor, spre deosebire de Italia și Spania, care au cunoscut fluctuații.
De exemplu, remiterile din Marea Britanie au crescut de zece ori în ultimul deceniu, în ciuda unei diaspore românești relativ mici (aproximativ 400.000 de persoane).
Banii trimiși de diasporă pe principalele țări de proveniență. Foto: https://cursdeguvernare.ro/
Germania, cu aproximativ 800.000 de români, a contribuit semnificativ prin lucrătorii sezonieri din agricultură și turism.
Banii trimiși de diasporă, o sursă stabilă de valută
În ultimul deceniu, banii trimiși de diasporă s-au dovedit a fi o sursă mai stabilă de valută decât investițiile străine directe, care au fluctuat considerabil. Remiterile au crescut constant, exceptând primul an de pandemie, și au depășit valoarea ISD-urilor în 2014, 2019 și 2020. În 2023, remiterile s-au apropiat de valoarea ISD-urilor, care au scăzut.
Fluxul de investiții străine directe 2013-2022. Foto: https://cursdeguvernare.ro/
BNR include în datele sale atât sumele transferate de cei care muncesc în străinătate pe perioade lungi, cât și salariile brute ale celor care muncesc temporar, din care se deduc contribuțiile sociale, taxele și cheltuielile în țara gazdă. Eurostat estimează că remiterile au reprezentat 2,9% din PIB-ul României în 2022, a treia cea mai mare valoare din UE, după Croația (7,6% din PIB) și Letonia (3,2% din PIB), media UE fiind de doar 0,8% din PIB.
Conform Băncii Mondiale, România a fost pe locul 17 în lume în ceea ce privește remiterile în 2022, comparativ cu locul 54 în 2007. Lucrătorii români din străinătate au trimis acasă aproximativ 11 miliarde de dolari, o creștere semnificativă față de 1,63 miliarde de dolari în 2007. Această evoluție remarcabilă subliniază importanța diasporei românești în susținerea economiei naționale, remiterile fiind esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.