Bani îngropaţi în "centura" Iaşiului

Traseul arterei, cu termen de finalizare în 2011, este schimbat de aleşii locali în funcţie de criticile premierului.

Autorităţile locale din capitala Moldovei au decis să suplimenteze numărul de benzi, de la două la patru, în proiectul centurii de ocolire a Iaşiului, odată cu criticile dure exprimate de premierul Călin Popescu-Tăriceanu în timpul ultimei sale vizite în judeţ. Consiliul Judeţean Iaşi, condus de PSD-istul Constantin Simirad, a înaintat recent guvernului o adresă prin care cere extinderea numărului de benzi şi acordarea de fonduri suplimentare. În funcţie de răspuns, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri va face studii privind construirea celor patru benzi pentru porţiunea cuprinsă între intersecţia şoselei cu Drumul European 583 şi intersecţia cu DJ248, spre Vaslui, şi va estima investiţia totală. Modificări pentru evitarea zonelor populate În proiectul şoselei de centură au fost introduse soluţii suplimentare şi devieri pe anumite porţiuni, unde condiţiile din teren nu permiteau executarea lucrărilor, pentru evitarea zonelor populate şi pentru fluidizarea traficului. Şoseaua de centură va începe din zona Metro. Varianta scurtă va merge pe malul râului Nicolina, şi nu prin zona Galata, cum era prevăzut iniţial, pentru ca două artere principale are oraşului, Canta şi Păcurari, să nu se supraaglomereze.   Conform noului plan, varianta pentru traficul greu va trece prin localitatea Uricani, va continua pe lângă localitatea Valea Ursului, va ocoli mare parte din localitatea Horpaz şi se va intersecta cu DJ248. De aici, varianta va continua până în oraş, pe şoseaua Nicolina şi bulevardul Poitiers şi, printr-o pasarelă, va intra în legătură cu drumul spre Tomeşti. „Şoseaua de centură va intra în municipiu doar prin zona Poitiers, pe un tronson de 3-4 kilometri, care va fi traseu comun pentru traficul uşor şi traficul greu“, a precizat Mihai Chirica, şeful Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Iaşi. Pe viitor, autorităţile locale s-au angajat să găsească soluţii pentru ca şoseaua de centură să nu mai treacă deloc prin oraş, fapt cerut în mod expres de premierul Tăriceanu.

Cu excepţia suplimentării numărului de benzi, costurile lucrării se vor înscrie în suma contractului de execuţie semnat deja cu firma care face lucrările la artera ocolitoare, SC Vega ’93 Galaţi. Aceasta va primi 136,2 milioane de lei, fără TVA, pentru 31 de kilometri de şosea. „Lucră rile la şoseaua de centură au termen de execuţie până în 2011, ele au început deja, fiind abordate, deocamdată, pe o suprafaţă de 5 kilometri“, a precizat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primăriei Iaşi.   PORTOFOLIU

VEGA ’93   Contractele publice abundă în fiefurile PSD Holdingul de construcţii SC Vega ’93 Galaţi este deţinut de Corneliu Istrate, unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din judeţul de la Dunăre, cu o avere estimată la 175 milioane de euro. Vega ’93 a obţinut în ultimii zece ani foarte multe contracte publice în zona Moldovei, în special Bacău, Vrancea şi Galaţi, judeţe în care administraţia PSD este puternică. De altfel, Corneliu Istrate a cotizat în 2004 la campania fostului partid de guvernământ, iar la alegerile locale pentru Primăria Galaţiului a fost singurul om de afaceri important care l-a sprijinit pe fostul şi actualul primar, Dumitru Nicolae (PSD). Afacerile lui Corneliu Istrate au fost sprijinite şi de fostul secretar de stat în Ministerul de Interne, Mircea Toader (PDL), care a făcut lobby pentru obţinerea unui contract de întărire a canalului Sulina, deşi la licitaţie a cerut un preţ de 26 de milioane de euro, cu 7 milioane mai mult decât o firmă germană. Contractul nu a mai fost încasat de Istrate, după ce nemţii au reclamat autorităţile române la UE de măsluirea unor licitaţii. (Marian Păvălaşc)