Spre deosebire de anul în curs, în 2011 vor fi alocaţi mai puţini bani pentru autorităţile locale, sănătate şi economie şi mai mulţi pentru infrastructură şi ajutoare sociale.
Bugetul din 2011 prevede sume mai mici pentru judeţe şi cheltuieli mai mari cu ajutoarele sociale. În plus, ministere precum Sănătatea şi Economia vor pierde bani, iar altele ca Munca, Mediul şi Transporturile vor avea mai mulţi bani de cheltuit, conform strategiei fiscal-bugetare pentru anii 2011-2013.
În total, cheltuielile bugetului general consolidat vor creşte de la circa 200 miliarde lei anul acesta la 200,6 miliarde în 2011. Cheltuielile de personal sunt programate să scadă de la 42,15 miliarde lei în acest an la 40,5 miliarde lei în 2011.
Executivul vrea să taie şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile, de la 28,9 miliarde lei la 27,3 miliarde lei, anul viitor.
Unde se duc resursele
În schimb, anul viitor vom avea cheltuieli mai mari cu asistenţa socială. Acestea sunt programate să se cifreze la 68,9 miliarde lei, de la 68,1 miliarde lei anul acesta. Mai mulţi bani vor fi acordaţi şi investiţiilor. Stategia fiscal-bugetară prevede o creştere la acest capitol de la 33,4 miliarde lei în 2010 la 34,2 miliarde lei anul viitor.
Deciziile de reducere a cheltuielilor de personal a subvenţiilor şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, în paralel cu reforma sistemului de pensii, permit creşterea cheltuielilor de investiţii, dar şi reducerea deficitului bugetar, explică reprezentanţii Ministerului Finanţelor, în documentul citat.
Mai puţini bani pentru judeţe
Bugetele locale vor avea la dispoziţie anul viitor 44,9 miliarde lei, cu aproape 330 milioane lei mai puţin decât în acest an.
Sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale au fost estimate pe baza standardelor de cost aprobate de guvern în învăţământ, servicii sociale şi sănătate. "Utilizarea acestor standarde de cost reprezintă garanţia asigurării costului minim de funcţionare a serviciilor publice din domeniile respective, precum şi posibilitatea participării unităţilor administrativ-teritoriale la îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate", explică autorii strategiei.
Astfel, sumele din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate ale comunelor, oraşelor şi municipiilor se reduc de la 10,3 miliarde lei anul acesta la 8,77 miliarde lei anul viitor. Pentru drumuri, din TVA vor fi alocaţi mai mulţi bani în 2011, 551,7 milioane lei, faţă de 501,7 milioane lei anul acesta.
Bugetul Ministerului Sănătăţii, redus la jumătate
La capitolul cheltuieli ale ministerelor, guvernul ia masiv de la Sănătate, Economie, Interne, Justiţie şi Apărare şi direcţionează mai mulţi bani către Muncă, Agricultură, Dezvoltarea Regională, Educaţie, Mediu şi Transporturi.
Banii destinaţi cheltuielilor Ministerului Sănătăţii scad la jumătate, de la 5,08 miliarde lei anul acesta la 2,24 miliarde lei în 2011. Şi bugetul Ministerului Economiei va pierde o sumă mare de bani: de la 2,11 miliarde lei în 2010 la 1,41 miliarde lei anul viitor.
Ce face Ministerul Muncii cu 5 miliarde lei în plus
Cheltuielile Ministerului Justiţiei vor fi limitate la 2 miliarde lei, faţă de 2,29 miliarde în 2010, iar cele ale Ministerului Administraţiei şi Internelor vor fi, în 2011, de 7,74 miliarde lei, comparativ cu 8,71 lei suma programată pentru 2010.
În schimb, Ministerul Muncii va avea fonduri cu circa 5 miliarde lei mai mari, ajungând la 33,34 miliarde lei. Asta deoarece, pe lângă cheltuielile existente, guvernul intenţionează să deruleze noi programe. Spre exemplu, pentru stimularea forţei de muncă, vor fi evaluate gratuit competenţele dobândite, pentru ca oamenii să obţină mai uşor un certificat în acest sens.
Persoanele care nu primesc indemnizaţie de şomaj vor primi o alocaţie de formare profesională cât timp urmează cursuri speciale, iar şomerii neindemnizaţi de lungă durată vor beneficia de prime de mobilitate.
Un alt beneficiar de fonduri mai mari este Ministerul Mediului, care are programate cheltuieli în creştere de la 1,83 miliarde lei la 2,24 miliarde lei în 2011. Bugetul Transporturilor va creşte de la 10,27 miliarde lei anul acesta până la 11,09 miliarde lei anul viitor.
4,57 miliarde de lei este suma la care se vor cifra, anul viitor, cheltuielile cu personalul din sectorul bugetar, conform strategiei fiscal-bugetare a Guvernului României
SĂNĂTATE
Stimulentele, achitate
Angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-au încetat protestele, ieri, la ora 14.00, după ce au primit asigurări că şi ei, şi colegii lor de la filialele din ţară îşi vor primi stimulentele restante până la sfârşitul lunii octombrie.
Decizia a fost luată de membrii Consiliului de Administraţie al CNAS. Potrivit acestora, stimulentele vor fi acordate atât timp cât legea în baza cărora sunt plătite nu e modificată sau abrogată.
DUPĂ SCANDALUL STIMULENTELOR, MINIŞTRII RĂMÂN PE LOC
Emil Boc: "Mecanismul pervers de la Finanţe va fi corectat"
Scandalul stimulentelor a fost pus, ieri, de premierul Emil Boc pe seama "mecanismului pervers de la Finanţe". Şeful guvernului a promis însă că situaţia se va corecta odată cu legea salarizării, "bonusurile" urmând să fie primite, pe bază de performanţă, şi de alte categorii profesionale, nu doar de cele din ministerul condus de Gheorghe Ialomiţianu.
"M-am pronunţat clar: şi un profesor, şi un medic ar fi la fel de îndreptăţit să ceară stimulentele. Mecanismul pervers de la Finanţe se va corecta prin lege, iar stimulentele se vor acorda doar pe bază de performanţă. Ceea ce înseamnă surplus de venituri peste plan, acolo se pot acorda aceste stimulente", a spus Boc.
Pierderile salariale, recuperate în 2011, odată cu ieşirea din criză
Totodată, şeful guvernului a susţinut că anul viitor salariile vor recupera o parte importantă din pierderile ca urmare a tăierii cu 25% din 2010 şi s-a declarat optimist că, în 2011, România va ieşi din criză.
"Legea salarizării pe 2011 va consacra o recuperare a sumelor de bani pierdute prin diminuarea cu 25 la sută. Nu vă ofer formula finală, pentru că este în plină negociere. Dacă vom avea o creştere economică importantă peste nivelul prognozat, putem discuta şi despre alte drepturi salariale, dar a face promisiuni fără acoperire mi se pare o mare greşeală. (...) Anul 2011 va fi anul în care România va trece pe creştere economică. Nu avem niciun dubiu că acest lucru nu se va întâmpla", a spus el.
Udrea: nemulţumirile nu sunt cauzate de activitatea miniştrilor
Cât priveşte soarta miniştrilor cărora sindicaliştii le cer în stradă demisia, nu Emil Boc a vorbit despre ea, ci Elena Udrea. Ministrul dezvoltării a susţinut că nu se pune problema schimbării vreunui membru al guvernului ca urmare a protestelor din ultimele zile, nemulţumirile fiind cauzate de problemele economice, şi nu de activitatea miniştrilor.
"Nu este o problemă de activitate a unui ministru. Nemulţumirile sunt cauzate de problemele economice cu care se confruntă ţara. Deciziile sunt corecte, ştiam de la început că deciziile vor fi dureroase pentru populaţie, deci nu activitatea unui ministru a cauzat aceste pro bleme, ci ceea ce s-a întâmplat de 20 de ani în România şi faptul că această criză economică este pe plan mondial, nu numai în ţara noastră", a spus Udrea.
Ministrul dezvoltării şi-a exprimat speranţa ca de la anul să se echilibreze bugetul şi "să începem să cheltuim cât producem".
ULTIMATUM
Noi proteste la Finanţe dacă stimulentele nu vor fi plătite luni
Nu doar angajaţii caselor de asigurări de sănătate şi-au reluat lucrul ieri, ci şi cei ai Ministerului Finanţelor. Aceştia din urmă nu au acceptat însă să muncească până ce nu au dat un ultimatum guvernului: dacă nu-şi vor primi stimulentele luni, vor organiza noi proteste. Avertismentul a fost lansat de preşedinte le Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu: "Dacă ministrul de finanţe nu-şi va ţine cuvântul, cu si guranţă vor fi proteste, mai rele decât cele de zilele acestea".
Potrivit acestuia, 20.000-25.000 de angajaţi ai Finanţelor ar putea beneficia de aceste stimulente. "Modul de acordare îl vom stabili în comisie, astfel încât să nu mai apară deficienţe în sistem. Este posibil să beneficieze de stimulente 20.000-25.000 din cei 30.000 de angajaţi, de fapt, toţi cei care se vor încadra, astfel încât să nu mai apară deficienţe şi unii să ia 100 de milioane de lei, iar alţii - doar un milion", a subliniat Oprescu.
Funeriu: doar 0,1% dintre elevi nu au făcut ore
Liderii sindicali din administraţia publică au participat apoi, alături de colegii lor din instituţiile subordonate Ministerului Muncii şi de cei din educaţie - domeniu în care protestele au continuat, ieri, doar la câteva şcoli din ţară, unde dascălii au refuzat să intre la ore - la o nouă rundă de negocieri, de această dată cu ministrul muncii, Ioan Botiş. Principalele teme de discuţie nu au mai fost însă stimulentele, ci prevederile legii unice de salarizare şi modul în care a - ceasta va fi aplicată anul viitor.
La nici 24 de ore după ce dascălii iau cerut demisia, ministrul Daniel Funeriu a ţinut şi el să le mulţumească celor care au intrat la ore (potrivit acestuia, 99,9% dintre elevi au fost la cursuri) şi să precizeze că discuţiile pe tema salarizării vor continua.
RAPORT AL CURŢII DE CONTURI
Stimulente de sezon în administraţia locală "În administraţia publică locală s-au acordat drepturi şi sporuri, precum cele «de refacere după concediu», «de toamnă» sau «de ziua localităţii», ce e ludează cadrul legal". Aceasta este concluzia inspectorilor Curţii de Conturi, care au realizat, anul trecut, o analiză a modului în care au fost acordate drepturile şi stimulentele în ad mi nistra ţia publică, în perioada 2005-2008.
"Ca o concluzie generală, se poate afirma că în administraţia publică locală legile-cadru nu sunt respectate, invocându-se adesea intens mediatizatul principiu al autonomiei locale, aspect care tinde să ia amploare, şi, dacă nu se vor lua măsurile corespunzătoare (modificări legislative), vom asista la o eludare fără precedent a legislaţiei româneşti", se arată în raport. Iar cifrele vorbesc de la sine.
"În perioada 2005-2008, totalul cheltuielilor de personal a înregistrat o tendinţă de creştere, respectiv de la 7,5 miliarde lei în anul 2005 la 15,3 miliarde lei în anul 2008 (de la 2 miliarde de euro la 4,2 miliarde de euro), ceea ce înseamnă, practic, o dublare a acestora", subliniază inspectorii Curţii de Conturi. (Antoaneta Etves)