Cei mai mulţi fermieri de la noi fac agricultură de subzistenţă. La polul opus sunt cei care au găsit cheia succesului şi scot mii de euro la hectar
Indagra, cel mai mare târg de agricultură de la noi, a adus în Capitală săptămâna trecută cele mai interesante business-uri din domeniu. Unul dintre ele este al lui Alexandru Vulpe, cercetător român din Arad care a ajuns după aproape 35 de ani de muncă în pomicultură cel mai mare producător de cătină din ţară. Producţia o vinde la nemţi şi obţine un profit de 10.000 de euro/ha. Acesta a început să se intereseze de cătină încă de pe vremea facultăţii. "Am luat 3.000 de plante la analiză, din care au rămas 300. În final, am rămas cu cinci soiuri", a spus Vulpe pentru agrointel.ro. În urmă cu patru ani, a înfiinţat la Frumuşeni, lângă Arad, prima fermă pilot profesionistă din România, unde au fost cultivate soiuri nobile. Aici are la dispoziţie circa 32 hectare de teren agrÃcol, iar jumătate din suprafaţă este destinată cultivării cătinei, pe care o vinde în Germania. Are însă planuri legate şi de procesare (producţie de sucuri, siropuri, ulei) pentru că ar putea să câştige "cu două zerouri mai mult" ca acum. Rişti şi câştigi Surprinzător, cei zeci de ani de muncă şi cercetări de care e nevoie pentru a face performanţă în agricultură nu i-au speriat pe tineri. Unii sacrifică mult pentru a se lansa în business. La Indagra a fost şi Andrei Moroşanu, absolvent de "calculatoare şi de relaţii internaţionale", care s-a lansat în producţia de suc de mere. În 2011, alături de un prieten, a închiriat câteva săli într- o fostă fabrică de marmeladă la Fălticeni. "Mi-am vândut sufletul băncii, am pus garanţie totul, casa şi maşina, nu doar ale mele, ci şi pe ale ale părinţilor şi socrilor", a povestit acesta pentru agrointel.ro. Cei doi prieteni au cumpărat mere de la producătorii locali. Pentru a-şi asigura pe cont propriu o parte din materia primă, au arendat o livadă. Iar pentru că lucrurile trebuiau făcute temeinic, primul angajat a fost un inginer de industrie alimentară. Împreună au realizat o reţetă proprie de suc. În primul an, producţia a fost de 60 de tone, iar pentru acest an estimăriile se ridică la aproximativ 150 de tone. Zootehnie de top În creşterea animalelor, parcursul afacerii e la fel de anevoios ca în lucrul cu plantele. Dar merită efortul. Inginerul Mircea Bara, de la Semtest, firmă din Craiova, a demarat încă din 2003 producţia de material seminal pentru bovine de carne. "În primul an am vândut doar 0,3% din materialul seminal pentru rasele de carne, dar în 2012, circa 40% din vânzările totale sunt pe acest segment", a declarat acesta pentru Capital. Creşterea vacilor de lapte sau a cailor de rasă, poate aduce mii de euro anual. Din categoria vaci de lapte, vedeta târgului a fost un exemplar din rasa Holstein Friza, o vacă de şase ani care dă nu mai puţin de 45 de litri de lapte pe zi. Rasele de cai prezente la Indagra au fost Andaluz, Frizian sau negru Roker. În total, la târg au participat peste 400 expozanţi, din 22 de ţări.