Investitorii straini care au cumparat banci din Ucraina fac profituri frumoase pe seama dobanzilor foarte mari practicate la credite si a celor mici - la depozite.
Ponderea prezentei institutiilor financiare din strainatate in capitalul bancilor din Ucraina a crescut de peste doua ori, in ultimul an, ajungand la 29,8% la 1 aprilie 2007. Iar pana la sfarsitul anului, conducerea Bancii Nationale din Ucraina estimeaza ca acest procent va ajunge la 35%, datorita interesului investitorilor straini fata de piata bancara promitatoare a vecinului nostru din nord.
Potrivit datelor Bancii Centrale din Ucraina, 25% din cele 173 de banci care functioneaza in prezent sunt detinute integral sau partial de jucatori din strainatate. Potrivit variantei electronice a publicatiei ucrainene „Economiceskie Novosti”, actiunile a 18 banci din statul vecin au fost cumparate integral de institutii financiare internationale, in timp ce la 40 de banci, jucatorii externi detin o parte din capital.
Mari nume bancare aleg Ucraina Astfel, in Ucraina au patruns mari banci straine precum Raiffeisen din Austria, OTP din Ungaria, italienii UniCredit Group, francezii Credit Agricole si BNP Paribas Group, suedezii Swedbank, olandezii TBIF Financial Services, precum si rusii de la VTB si Alfa-Group.
O dovada ca sistemul bancar din Ucraina prezinta interes pentru investitorii straini o reprezinta preturile platite de bancile straine pentru pachete de actiuni ale bancilor din Ucraina. Pentru 93,5% din banca Aval, grupul Raiffeisen a transferat din conturile sale suma de 1,028 miliarde de dolari.
Atractivitatea pietei bancare de peste granita de nord a Romaniei se explica prin faptul ca investitiile pe piata ucraineana aduc profituri frumoase, bazate pe dobanzile mai mari practicate comparativ cu statele europene, sustin specialistii de la Kiev.
„Loviturile” bancilor straine
Invazia investitorilor straini nu prezinta, deocamdata, un motiv de ingrijorare pentru bancherii ucraineni. Alexandr Ribalki, presedintele Diamantbank, sustine ca bancile cu capital ucrainean se bazeaza in activitatea lor pe marii clienti autohtoni.
Situatia se va schimba dupa ce Ucraina va intra in Organizatia Mondiala a Comertului. Bancile straine isi vor putea crea filiale care se vor supune legislatiei statului de unde provin. In consecinta, o parte a bancilor ucrainene risca sa dea faliment, din cauza ca nu vor face fata concurentei.
Analistii de la Kiev compara situatia din tara lor cu cea din Polonia, unde proportia capitalului strain in sistemul bancar a depasit 95a. Potrivit expertilor de la Liublin, banii straini au avut mai degraba un efect negativ: proasta finantare a sectorului IMM, concedieri masive, precum si cresterea preturilor la serviciile oferite.
Analistii economici din Ucraina prognozeaza ca, peste trei ani, investitorii straini vor detine 70%-80% din sistemul bancar ucrainean. Ca profitul sa ramana in tara, acestia propun solutia Chinei: profitul bancilor poate fi scos din tara doar exportand marfuri cumparate de la producatorii locali.
SERVICII
Goana dupa profit
Institutiile financiare straine care cumpara banci din Ucraina au o reputatie solida si pastreaza orientarea activitatii bancii achizitionate: de la gestionarea lichiditatilor marilor corporatii si finantarea micilor afaceri pana la creditarea persoanelor fizice, a declarat Vladimir Stelmah, presedintele Bancii Nationale a Ucrainei. Strainii s-au orientat catre bancile cu cei mai multi clienti. Astfel, potrivit unor estimari, 24 de banci cu capital strain acopera 34% din piata serviciilor bancare.
Inasprirea concurentei pe piata bancara a statului vecin nu aduce insa si o ieftinire a imprumuturilor, cum era de asteptat. De exemplu, desi dobanzile la creditul ipotecar sunt diferite - 12% la OTP Bank, 12,49% la UniCredit Bank si 12,85% la Raiffeisen Bank Aval - in final, in functie de avansul solicitat si de comisioane, se ajunge la costuri aproximativ egale.
In prezent, pentru creditele contractate, persoanele fizice platesc o dobanda anuala efectiva de 50%-60% pe an, asigurandu-le bancilor profituri imense. Iar in acest context, bancile nu intentioneaza sa scada dobanzile, dar nici sa majoreze dobanda la depozite, care se ridica la 10%-12% pe an.