Băncile din Uniunea Europeană vor trebui să transmit, începând de anul acesta, mai multe informaţii autorităţilor de supraveghere şi să pună la punct sisteme de tarifare mai clare pentru diferitele lor produse.
Odată cu intrarea în vigoare a Directivei MiFID II, pe 3 ianuarie 2018, băncile, gestionarii de fonduri şi alţi actori de pe piaţă vor trebui să raporteze până la 65 de biţi de date în primele 15 minute care urmează unei tranzacţii, în caz contrar riscând să fie amendaţi. Noua directivă transformă în mod profund regulile care guvernează operaţiunile cu diferite tipuri de instrumente financiare în Europa, având drept obiectiv îmbunătăţirea transparenţei şi reducerea costurilor pentru investitori.
Noile reglementări au suferit deja o întârziere de un an din cauza complexităţii lor, iar organismele de reglementare au fost nevoite să emite o serie de recomandări de ultim moment către băncile şi companiile de intermediere financiară pentru a evita blocarea tranzacţiilor şi a clama îngrijorările celor care nu sunt pregătiţi în totalitate.
Până acum doar 11 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au transpus directiva MiFID II, sau Markets in Financial Instruments Directive II, în legislaţia naţională.
Însă, Autoritatea europeană de reglementare a pieţelor financiare a subliniat că toate firmele vor putea funcţiona chiar dacă ţara lor nu a finalizat procesul de transpunere a textului directivei în legislaţia naţională.
În România, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mircea Ursache, a anunţat că, în vederea transpunerii în România a prevederilor MiFID II, ASF a elaborat Proiectul de lege privind pieţele de instrumente financiare. Proiectul a fost supus procesului de avizare interministerială şi consultării publice, de către Ministerul Finanţelor Publice.
Un raport elaborat de Expand, divizie a Boston Consulting Group şi IHS Markit, subliniază că marile bănci globale şi societăţi de gestionare de active au cheltuit 2,1 miliarde de dolari anul trecut pentru a se conforma noilor reguli.