În cadrul ședinței, Consiliul de administrație al BNR a discutat și adoptat deciziile de politică monetară. Cu privire la evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut de la 16,76 la sută în luna noiembrie, la 16,37 la sută în decembrie 2022, așa cum s-a anticipat.
S-a observat că pe ansamblul intervalului rata anuală a inflației a înregistrat o creștere mult mai modestă decât în trimestrele precedente – de la 15,88 la sută în septembrie –, în condițiile accentuării impactului dezinflaționist al dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC, în principal ca efect al scăderii considerabile a prețului combustibililor, pe fondul descreșterii cotației țițeiului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA. Influențe dezinflaționiste suplimentare minore au venit de pe segmentele energie și prețuri administrate, pe seama unor efecte de bază, au sesizat membri Consiliului BNR.
Creşterea economică este așteptată să decelereze semnificativ în 2023
Creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023, în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), din 9 februarie 2022.
„Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce s-a temperat doar uşor în anul 2022, creşterea economică este aşteptată să decelereze semnificativ în 2023 - în contextul costurilor ridicate cu energia şi al prelungirii războiului din Ucraina, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale -, dar să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, în condiţiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o restrângere ceva mai graduală a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul IV 2022 şi de la un nivel mai ridicat decât s-a anticipat anterior, implicând închiderea acestuia cu o întârziere de trei trimestre faţă de proiecţia precedentă şi intrarea doar uşoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului 2024”, se mai arată în minuta BNR.
Principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat
Potrivit BNR, s-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, dar în condiţiile decelerării puternice a creşterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflaţiei încă ridicate şi al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi în contextul evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, de natură să afecteze încrederea consumatorilor.
Totodată, s-a sesizat că o proporţie foarte mare din creşterea PIB - sensibil superioară celor din anii precedenţi - va fi generată probabil şi de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023, dar să rămână în următorii doi ani deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse şi programului Next Generation EU, de natură să susţină investiţii publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, dar într-un mediu grevat încă de incertitudini şi costuri ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite.
Sunt riscurile semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei
Conform BNR, exportul net va continua probabil să exercite un impact contracţionist în următorii doi ani, dar în scădere progresivă, în condiţiile unei decelerări relativ mai pronunţate a creşterii volumului importului, faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, reflectând mai cu seamă dinamica absorbţiei interne, dar şi evoluţia cererii externe. În acest context, după o nouă creştere semnificativă consemnată în 2022, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaşte probabil doar corecţii uşoare în 2023 şi 2024, rămânând considerabil peste standardele europene, evoluţii considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, costurilor finanţării externe şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.
În acelaşi timp, banca centrală menţionează că au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, în principal prin efectele exercitate asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare.
Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale
În acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanţa atragerii fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială foarte dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, în condițiile unor costuri cât mai reduse în termenii creșterii economice.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor din mediul intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se mai arată în Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 9 februarie 2023.