Banca elveţiană UBS, cea de-a doua ca mărime din Europa, a anunţat ieri diminuarea capitaliză rii cu 19 miliarde de dolari, scrie „Financial Times“.
Pierderile, cauzate de deprecierea instrumentelor financiare legate de sectorul ipotecar american, fac din banca UBS cea mai mare victimă europeană a crizei financiare mondiale. Preşedintele grupului, Marcel Ospel, a anunţat că nu va mai candida pentru această funcţie. El va fi înlocuit de Peter Kurer, consilierul general al UBS, care va fi confirmat în funcţie de acţionarii companiei pe 23 aprilie.
„Am spus întotdeauna că îmi voi asuma responsabilitatea pentru pierderi“, a declarat Ospel. În această situaţie, banca se vede nevoită să facă o majorare de capital, la care deja marii rivali şi-au arătat intenţia de a participa. Este vorba de JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Goldman Sachs şi de BNP Paribas. Administratorul averilor UBS este cel mai mare administrator de averi din lume sau „cel mai mare manager al banilor altora“, după cum se spune. Banca are peste 80.000 de angajaţi în birourile din toată lumea şi este listată pe trei Burse: la New York, Zürich şi Tokyo.
Oamenii cu dare de mână din întreaga lume preferă băncile elveiene pentru a-şi pune la adăpost averile, tocmai datorită stabilităţii de care acestea au dat dovadă în timp. Mai mult, Ţara Cantoanelor este complet neutră din punct de vedere politic şi militar (nu a mai fost implicată într-un conflict din 1815 - n.r.). Acum, problemele cu care se confruntă UBS, dar şi Credit Suisse, o altă bancă din Elveţia, ar putea distruge mitul stabilităţii sistemului financiar elveţian.