A fost principala atracţie a Retezatului. Acum şoseaua până la cabană este imposibil de parcurs. Proprietarul dă vina pe drum, iar autorităţile pe soartă.
În ultimii ani, turişti experimentaţi, mari amatori ai muntelui, au mai urcat la Cabana Baleia dar au fost dezamăgiţi. Vechea cabană e închisă şi în paragină, iar noua cabană de aici nu e terminată. A fost odată… Cândva Baleia, situată în jumătatea estică a masivului, era principalul punct de atracţie pentru turişti. Din anii '70 însă, Cabana Pietrele a început să fie la modă în rândul "publicului larg".
În fiecare sfârşit de săptămână, la Baleia urcau atât hunedoreni cât şi turişti din ţară. Nu lipseau nici localnicii din comuna Pui care, mai ales vara, organizau aici fel şi fel de sărbători şi întreceri sportive. O vreme, la Cabana Baleia, sus, la 1.400 de metri altitudine, se organiza şi un turneu de fotbal între echipele satelor din Pui şi Baru. Acum, la Baleia mai ajung din când în când iubitori ai Retezatului care s-au plictisit să tot meargă de exemplu pe "bulevardul" dintre Pietrele - Genţiana - Bucura - Poiana Pelegii. Turiştii vin, se uită trişti la cabana abandonată şi pleacă. Avel Ritişan, cunoscut de oamenii muntelui din România sub numele de "Piff" ştie exact când a început declinul cabanei Baleia: "La sfârşitul lui 1963, începutul lui 1964, s-a dat în folosinţă viaductul de pe Valea Nucşoarei. Datorită acestui viaduct, drumul spre cabana Pietrele devenise mult mai uşor decât înainte. Traseele de la Pietrele spre principalele vârfuri ale Retezatului sunt mult mai scurte, aşa că lumea a preferat acest loc, în detrimentul cabanei Baleia. Asta cu toate că, pe vremuri, îmi amintesc că erau aproape în fiecare sfârşit de săptămână peste 100 de turişti care înoptau la Baleia. Uneori apărea chiar o situaţie hazlie: unii dormeau pe jos în sala de mese, în timp ce alţii luau cina acolo, atât era de aglomerat. Drumul era bunicel, pentru că în principal sindicatele aduceau muncitorii aici pentru distracţie şi relaxare". Un pustiu cu panorame uimitoare
Avel Ritişan îşi aminteşte că la Baleia se putea şi schia într-o poiană din apropierea cabanei, care acum s-a împădurit puţin. Nu exista pe-atunci vreun teleschi, ci se urca la pas, cu schiurile pe umăr, dar, totuşi, locul avea amatori, mai ales că priveliştile din zonă sunt deosebite.
Încet - încet, nici localnicii n-au mai urcat la Baleia, iar cabana s-a îndreptat spre uitare. Primarul comunei Pui, Victor Stoica, spune că încă din anii '80, au început să se rărească turiştii de la Baleia, fără să dea şi o explicaţie a fenomenului. La începutul anilor 90 cabana s-a închis. Ea a fost apoi cumpărată de la fostul Oficiu Judeţean de Turism de către Mihai Bărăscu, în 1993, cel care deţine şi Cabana Gura Zlata şi care nu a mai reuşit să o repună în circuit. "Prima mare problemă a vechii cabane este că s-a tăiat pădurea de pe versantul din spatele ei. Se adunau şuvoaie de apă care treceau, efectiv, pe sub cabană. Apoi, lemnul era afectat grav de o ciupercă. Am încercat să mai salvez ce se putea salva, dar degeaba. Apoi am decis să încerc să ridic una nouă, din cărămidă, cu mai puţine locuri de cazare, doar vreo 10. Am rupt trei maşini pe drumul de la Pui la Baleia. Ultimii 15 - 18 kilometri sunt de-a dreptul criminali. În ultimii ani s-au băgat bani pe o altă vale, pe Stâna de Râu, iar pe valea către Baleia, nu s-a făcut aproape nimic. Acum, dacă-şi mai dă drumul activitatea de la Gura Zlata, ce câştigăm jos (pe Valea Râului mare - n.red.) investim sus, la Baleia. Poate că în doi sau trei ani vom reuşi să o redeschidem", explică Mihai Bărăscu. Primăria are doar bune intenţii
Bărăscu adaugă că nu a reuşit încă să rezolve nici măcar problema terenului ocupat de cabană: "Primăria deţine terenul din zonă, dar nu este întabulată cu el. Situaţia terenului este încurcată şi, uite-aşa, noi stăm blocaţi când am putea să accesăm măcar 100.000 de euro bani europeni pentru o cabană cu toate cele necesare, de la apă şi mobilier până la energie electrică produsă de panouri solare", spune supărat proprietarul.
Victor Stoica, primarul comunei Pui, spune că instituţia pe care o reprezintă nu poate face mare lucru: "Drumul spre cabana Baleia este drum judeţean, aşa că de el trebuie să se ocupe Consiliul Judeţean. Am discutat de mai multe ori cu domnul preşedinte (Mircea Moloţ - n.red.) pe problema reabilitării lui. A rămas că mai întâi Consiliul Judeţean investeşte în drumuri din zone mai populate, pentru că aşa este şi logic. După mine, la ora actuală, cu Loganul se poate urca pe el, doar că te cam scutură. Noi avem acolo 60 de hectare de teren şi suntem dispuşi să-l punem la dispoziţia oricărui investitor interesat, să-l concesionăm ori să-l închiriem, şi chiar să şi ajutăm cu ce putem, dacă e vorba de un proiect clar şi coerent".