Deoarece probele orale au devenit o formalitate pentru cei mai mulţi candidaţi, au apărut voci care consideră că acest tip de examinare ar trebui să dispară în anii următori.
Notele şi promovabilitatea foarte mare la proba orală la limba şi literatura română de la Bacalaureatul din acest an readuc în discuţie renunţarea la acest tip de examinare, la finalul ciclului liceal. Diferenţele faţă de rezultatele obţinute la probele orale sunt, de obicei, mult mai mari decât cele obţinute la scris, fapt care pune problema seriozităţii cu care mulţi evaluatori privesc examinarea orală.
În contextul în care majoritatea elevilor obţin note bune, cei mai puţin „norocoşi“ ajung să folosească astfel de argumente pentru a cere un Bacalaureat bazat exclusiv pe hârtie şi pe probe practice. Un sondaj realizat pe forumul Ministerului Educaţiei - însă fără instrumente riguroase de cercetare - arată că aproape 40% dintre respondenţi ar vrea un Bac fără probe orale. „Tu ai idee despre ce vorbeşti acolo?“
Dincolo de motivele care ţin de obiectivitatea evaluatorilor, des invocată este şi emotivitatea. „Am fost a treia pe clasă, cu media 9,85. La oral am luat 8,50. De ce? Pentru că sunt de obicei foarte retrasă şi emotivă? (...) Sau pentru că mă blochez în momentul în care cineva mă întrerupe, cum a fost azi când profa mi-a zis: «Dar tu ai idee despre ce vorbeşti acolo?»“, se întreabă o elevă, pe forumul educaţional.
Emoţiile de la probele orale trec repede, mai ales dacă îţi pui principalele idei pe hârtie, după ce ai tras biletul, spune - de cealaltă parte - Mădălina, care a luat săptămâna trecută 10 la proba de limba şi literatura română. „Mie mi s-a părut o probă uşor de abordat, chiar dacă am avut un bilet greu. M-am folosit foarte mult de text. Au fost şi emoţii, dar la proba următoare, cea la limba franceză, deja nu mai eram aşa de speriată. Până nu treci printr-un examen, nu ştii ce înseamnă“, explică Mădălina. Aproape de 100%
Rata de promovare a primei probe de la Bac - cea la limba şi literatura română - este tot mai mare de la an la an. Astfel, dacă în 2005 au fost declaraţi admişi 99,49% dintre candidaţi - 68.000 cu note de 9 şi 10 -, în 2006 s-a ajuns la o rată de promovare de 99,61%, cu 89.824 de elevi de 9 şi 10. Anul trecut au trecut cu bine de română- oral 99,69% dintre candidaţi, iar opt judeţe au avut promovabilitate maximă. Săptămâna trecută a fost depăşit şi acest record: au fost admişi 99,86% dintre elevi. Mai mult de jumătate au primit note de 9 şi 10, adică 117.000 de elevi.
Sunt rezultate care arată că, pentru mai toată lumea, proba orală este o formalitate, în ciuda emoţiilor pe care le provoacă. O schimbare în acest sens n-ar putea interveni însă decât după introducerea unei noi formule a examenului, consideră Gheorghe Rădulescu, secretar general al Agenţiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii Educaţiei. Iar respectiva formulă trebuie prevăzută în strategia privind educaţia, urmarea pactului propus de preşedinţie. „Orice reformulare a actualului examen este o eroare“, consideră Rădulescu.
CALENDAR Săptămâna a doua
Candidaţii la Bac susţin astăzi, în scris, proba obligatorie a profilului. La proba orală la limba şi literatura maternă, desfăşurată ieri, toţi cei înscrişi au fost admişi. Urmează, mâine, o probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, apoi cea la alegere din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării. Rezultatele vor fi afişate pe 5 iulie, zi în care vor putea fi depuse şi contestaţiile.
ARGUMENTE
Pro: Se copiază mult mai greu > Este prima „confruntare“ reală cu o comisie din care fac parte profesori necunoscuţi şi poate fi considerată un antrenament bun pentru examenele din timpul facultăţii sau chiar pentru un interviu de angajare;
> Evaluează foarte bine abilităţile de comunicare;
> E mult mai greu de copiat decât la probele scrise;
> Eliberează comunicarea de multe clişee, regăsite din plin în scris;
> Emoţiile nu sunt întotdeauna o scuză: un elev care are materia învăţată trebuie să se poată stăpâni în faţa unei comisii, spun mulţi profesori.
Contra: Pot interveni blocaje
> Lipsa de obiectivitate a unora dintre profesorii examinatori, cauzată de oboseală sau de starea psihică a acestora, de timpul limitat în care sunt stabilite notele sau de diverse interese;
> Prin tradiţie, profesorii sunt mai îngăduitori decât la un examen scris. Prin urmare, rezultatele nu fac decât să „umfle“ mediile finale, în multe cazuri.
> Evaluările durează mult;
> Elevii mai emotivi se pot bloca în timpul în care se află în faţa comisiei, fiind dezavantajaţi în faţa colegilor mai slab pregătiţi, dar cu psihic mai solid;