Cele trei subiecte de la proba la limba română, construite pe model clasic, netezesc drumul elevului către o notă de minimum 7, spun profesorii.
O serie de cerinţe pe marginea unui text, un eseu plecând de la o temă generală şi unul care pleacă de la o operă studiată la şcoală.
Cu alte cuvinte, tiparul după care e construită proba scrisă la limba şi literatura română, programată pentru 28 iunie, nu se diferenţiază de cel aplicat în anii trecuţi. Totodată, nu sunt diferenţe nici între subiectele de la "uman" şi de la "real". Modelul a fost aplicat şi subiectelor date olimpicilor internaţionali, care susţin Bacul mai devreme.
Un 7 e floare la ureche
La o primă vedere, profesorii consideră că elevii care au trecut prin materie vor putea lua cu uşurinţă cel puţin 7.
La limba română, unde elevii au fost obişnuiţi ani la rând să aibă subiectele publicate pe internet cu o lună înainte, cerinţele au fost la îndemână, spun profesorii.
"Primul subiect valorează 30 de puncte şi are nouă cerinţe plecând de la un text în proză. Este corespunzător programei şcolare şi respectă nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a XII-a", consideră Lucia Barbu, profesoară de română şi corector al lucrărilor de Bacalaureat de ani buni.
Dacă până acum, al doilea subiect la limba română era o scrisoare de intenţie sau o cerere, acum este un eseu pe o temă generală, de obicei pe marginea unui citat dat. "Până acum trei ani se dădea alt subiect, dar foarte mulţi scriau numele lor, în locul unui nume fictiv. Şi potrivit metodologiei, trebuia să le anulezi lucrările. Or, se vedea că a fost o neglijenţă din partea lor", arată profesoara Barbu.
Olimpicilor care au susţinut examenul de maturitate li s-a cerut să întocmească un eseu despre bunătate, plecând de la afirmaţia lui Nicolae Iorga: "Un om bun nu e acel care face bine, ci acel care se bucură de bine".
Eseul pe o temă generală face diferenţa
"Subiectul al doilea le solicită elevilor creativitatea, acolo sunt liberi să pună gândurile lor pe hârtie, să fie originali. Subiectul al doilea arată calitatea elevului şi îl diferenţiază de ceilalţi. Înainte, când se dădea un punctaj mai mare pentru subiectul al treilea, toată lumea se concentra pe el şi nu reuşea să acopere şi celelalte două subiecte. Acum toate valorează câte 30 de puncte", mai spune profesoara de română.
Subiectul al treilea este de fapt clasicul "comentariu". În cazul sesiunii pentru olimpici, a fost "particularităţile de construcţie a unui personaj de roman" din operele unuia dintre autorii Marin Preda, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.
Chiar dacă în anii trecuţi, subiectele date la Bacul olimpicilor erau publicate, acum reprezentanţii ministerului le ţin sub cheie. "Nu vor mai fi publicate aceste subiecte decât după ce s-a terminat şi examenul pentru ceilalţi elevi", susţin oficialii. Spre bucuria liceenilor, acestea au început însă să circule imediat pe diverse bloguri. Profesorii cred însă că nepublicarea dinainte a subiectelor ar putea da mai multă seriozitate probelor.
"Când erau date cele o sută de subiecte, era mai uşor pentru elevi. Acum va fi un examen mai serios, cred. Depinde de şcoală şi de profesorii supraveghetori", mai spune Lucia Barbu.
3 probe scrise de bacalaureat şi admiterea la facultate îi mai despart pe elevii de clasa a XII-a de adevărata vacanţă de vară
SCHIMBĂRI DIN AN ÎN AN
Elevii nu vor mai susţine probele orale în timpul anului
Probele de competenţe din cadrul examenului de bacalaureat nu vor mai fi susţinute în timpul anului şcolar. Cel puţin aşa şi-au propus oficialii de la Ministerul Educaţiei, care au primit mai multe plângeri de la dascălii din ţară. Aceştia au susţinut că activitatea din şcoală este paralizată de organizarea acestor probe.
"Vom împinge probele de competenţe spre sfârşitul anului, ca să nu mai fie probleme", a susţinut Oana Badea, secretar de stat în preuniversitar. Odată cu aplicarea noii legi a educaţiei, şi probele scrise vor suferi modificări. Astfel, pe lângă proba comună la limba română, elevii de la profilul real vor da o probă la matematică şi una transdisciplinară din ştiinţele naturii, iar cei de la uman, la geografie şi una transdisciplinară la ştiinţele socio-umane.
Probele din acest an încep pe 28 iunie, cu limba română. Urmează, pe 30 iunie, proba de profil şi, pe 2 iulie, proba la alegere a specializării. Rezultatele se afişează pe 4 iulie.