Statul va avea la dispoziţie o sumă suplimentară de aproximativ 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST), potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Fondului Monetar Internaţional.
Ieri, board-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România. Cele două evaluări au fost realizate la Bucureşti în luna ianuarie a acestui an de către misiunea FMI condusă de Andrea Schaechter.
Boardul FMI a aprobat o scutire de la îndeplinirea criteriilor de performanţă cu privire la balanţa fiscală, care a fost ratată cu puţin.
De asemenea boardul a aprobat cererea autorităţilor române de a adăuga o evaluare pe baza performanţelor de la finele lunii iunie 2014. Revizuirea suplimentară va coincide cu consultările pe tema articolului IV şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului, scrie în comunicat.
Boardul FMI a discutat, de asemenea, o evaluare a acordului stand by cu România aprobat în luna martie 2011. Concluzia evaluării a fost că obiectivele programului au fost în mare parte îndeplinite.
"România face progrese în cadrul acordului preventiv. Creşterea economică a atins în 2013 cel mai ridicat nivel de după criză, deficitul de cont curent s-a redus semnificativ, iar inflaţia a scăzut la un minim istoric. Cu toate acestea, economia şi sectorul financiar rămân vulnerabile la şocuri. Implementarea riguroasă a programului este esenţială pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice în acest an electoral", a declarat directorul general adjunct al FMI, David Lipton.
Acesta a subliniat că ţinta de deficit bugetar pentru 2014 oferă o nouă ajustare fiscală, sprijinind în acelaşi timp o mai mare absorbţie a fondurilor europene. Îmbunătăţirea cheltuielilor de capital, o mai bună colectare a veniturilor şi implementarea sistemelor de control a cheltuielilor sunt priorităţi cheie.
"Este nevoie de eforturi pentru întărirea transmiterii măsurilor de politică monetară. Sistemul bancar rămâne bine capitalizat, însă autorităţile trebuie să accelereze soluţionarea creditelor neperformante şi să monitorizeze îndeaproape riscurile de pe urma fenomenului de deleveraging la băncile mamă", a mai spus Lipton.
Potrivit acestuia, "reformele structurale în sectoarele energiei şi transporturilor au făcut progrese".