Avem sportul în sânge?

Condiția fizică depinde de materialul genetic al fiecăruia. Cercetătorii americani au descoperit recent care este gena care face ca anumite persoane să își dezvolte o condiție fizică mai bună decât alții într-un timp mai scurt și cu mai puțin efort.

De ce nu toate persoanele obțin rezultate la fel de bune și la fel de repede atunci când se antrenează, iar „colegii” lor de trudă sunt într-o formă mult mai bună, deși „muncesc” mai puțin? Este întrebare pe care și-au pus-o în zadar nenumărați sportivi amatori și misterul pe care a încercat să-l dezlege genetica. Genele sunt de vină, arată un nou studiu publicat în „The Journal of Applied Physiology”. Studiile anterioare nu reușiseră să identifice genele responsabile de potențarea condiției fizice. Genotipul uman, luat „la puricat” Cercetătorii de la „Pennington Biomedical Research Center”, din Los Angeles, au analizat genotipurile a 473 de voluntari sănătoși. În aceste experimente, sunt analizate temeinic trăsăturile lui specifice, în special riscul de boli. Scopul este de a determina de câte ori apar segmente minuscule de ADN numite  polifmorfisme genetice (SNP). Incidența acestor SNP arată predispozția spre o anumită afecțiune sau condiția fizică.  Condiția fizică se măsoară în volumul de oxigen consumat de organism Voluntarii au fost monitorizați cinci luni, timp în care au urmat un program de exerciții fizice (trei ședințe de pedalat pe bicicleta medicinală săptămânal) la aceeași intensitate. Deși unii dintre ei au și-au îmbunătățit condiția fizică, lucru cuantificat prin cantitatea de oxigen consumată în timpul exercițiilor (capacitatea maximă de oxigen), în cazul altora cantitatea de oxigen consumată de organism în timpul efortului a rămas neclintită. De menționat este și faptul că nu au existat diferențe notabile de vârstă și greutate între voluntarii participanți la studiu. Gena care potențează condiția fizică Persoanele care au cel puțin 19 polimorfisme de tip 21 își îmbunătățesc condiția fizică de trei ori mai repede decât cei care au mai puține structuri de acest gen, se arată în urma studiului. Mai mult, un anumit polimorfism localizat pe gena ACSL1 pare extrem de „potent”, întrucât gena aceasta joacă un rol important în metabolizarea grăsimilor, ceea ce explică parțial și răspunsul organismului la efort. Este sedentarismul o soluție? Pentru se confirma ipoteza este însă nevoie de studii aprofundate. „Și, dacă se dovedește că nu avem 19 polimorfisme de acest tip, ce facem, renunțăm la sport, devenim sedentari, pentru că organismul nostru nu face diferența? Ne trebuie ani de zile să confirmăm acest lucru, în condițiile în care până acum studiile au subliniat nenumărate beneficii ale unui stil de viață activ”, a declarat Claude Bouchard, autorul studiului. Acesta mai spune că materialul genetic vor rămâne un mister, indiferent de eforturile geneticii. „Oricum, cei care nu au gena respectivă este posibil să nu răspundă bine la aerobic, dar pot avea rezultate bune la antrenamentele cu greutăți”, mai spune specialistul.