Reluarea exportului de carne de porc către Uniunea Europeană ar putea acoperi o mare parte din sumele pe care le pierdem prin plecarea producătorului de telefoane.
După ce, în 2010, sărbătoream un record istoric al exporturilor româneşti, cu un total de 37,2 miliarde de euro, în 2011 am depăşit această cifră în doar zece luni, când am exportat mărfuri în valoare de 37,6 miliarde euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Valoarea este cu 23,5% peste cea realizată în aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel în 2011, a fost doborât recordul din 2010.
La anul, lucrurile par a nu mai sta la fel de bine pentru acest sector al economiei parte din cauza revenirii spectrului recesiunii în statele membre ale Uniunii Europene, unde ţara noastră exportă circa 70% din produse, parte din cauza închiderii uzinei Nokia din comuna clujeană Jucu.
Plecarea finlandezilor va însemna automat un minus de 1-1,2 miliarde de euro la export, estimează Cezar Mereuţă, preşedintele Centrului Român de Modelare Economică (CERME).
Însă exporturile de carne de porc ar putea compensa o mare parte din pierderile suferite din cauza Nokia.
Peste 600 de milioane de euro din porcine
Florian Libocor, economistul- şef al BRD, este de părere că, în anul care urmează, exporturile "vor continua să contribuie la formarea PIB cel puţin printr-un sold negativ mai mic".
Însă, în opinia sa, creşterea înregistrată va fi mai temperată. Mai avem totuşi o speranţă pentru anul viitor. Începând cu 1 ianuarie 2012, vor fi reluate exporturile de carne de porc crescut în Româna către statele UE.
"Prin ridicarea acestei bariere comerciale impusă României din cauza pestei porcine, se apreciază de către exportatorii români că această liberalizare ar putea aduce, în primul an de export, între 600 de milioane şi un miliard de euro", estimează reprezentanţii Ministerului Economiei. Cu puţin noroc, exportul de carne de porc ar putea contrabalansa plecarea Nokia.
TOP. Autoturismele sunt în topul produselor pe care le trimitem în UE
FOTO: AGERPRES
PIB-ul, susţinut de ce vindem peste hotare
Exporturile României în anul 2011, care au continuat să crească faţă de anul precedent, "au fost de fapt suportul creşterii valorii adăugate a industriei în PIB-ul pe anul 2011", comentează Cezar Mereuţă, pentru EVZ.
Acesta avertizează că în 2011 au apărut unele semne de îngrijorare în domenii precum fabricarea calculatoarelor, a produselor elec tronice şi optice, fa bricarea au to vehiculelor de transport rutier şi alte mijloace de transport.
Potrivit preşedintelui CERME, menţinerea ritmului de creştere a producţiei industriei prelucrătoare depinde în mare măsură de exportul marilor companii multinaţionale.
Acesta atrage atenţia "asupra vulnerabilităţii exporturilor româneşti datorate gradului mare de concentrare a acestora şi a numărului redus de companii exportatoare".
Astfel, în condiţiile în care principalii exportatori sunt Automobile Dacia, Nokia, Rompetrol Rafinare, Arcelor Mittal Galaţi şi OMV Petrom, suntem influenţaţi automat de orice situaţie defavorabilă a acestora în ţările de care aparţin.
Creştere economică între 0,4% şi 2,4%, în 2012
Reducerea exporturilor în a doua jumătate a anului trecut s-a reflectat automat în producţia industrială, care a avut un aport foarte important în creşterea economică a ţării.
Astfel, dacă pe primul trimestru producţia industrială a crescut cu 10,1%, pe nouă luni avansul se temperase la 6%, dinamică legată de exporturi, spune Mereuţă.
Pentru anul care urmează, CERME prognozează o creştere economică de +1,4% +/- 1%, valorile superioare depinzând de condiţiile meteorologice pentru agricultură şi de intensitatea lucrărilor de construcţii, iar cele inferioare – de influenţele negative ale acestor factori.
Comerţul exterior la zece luni din 2011
În cursul lui 2011, exporturile au continuat să crească, deşi nivelul s-a temperat în partea a doua a anului. În primele zece luni, exporturile României au fost de 37,6 miliarde euro, în creştere cu 23,5% faţă de perioada similară din 2010. Volumul importurilor în aceeaşi perioadă a fost de 45,28 miliarde euro, marcând un avans de 18,5% comparativ cu primele zece luni ale anului anterior, arată datele statistice.
Deficitul comercial pe primele zece luni ale anului trecut, în valoare de 7,68 miliarde euro, este cu 63,6 milioane euro sub cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2010.
Dacă analizăm primele 20 de destinaţii pentru exporturile româneşti din primele nouă luni ale anului trecut, faţă de perioada similară din 2010, vom constata că ordinea ţărilor nu s-a modificat semnificativ.
Astfel, Germania se menţine în continuare pe primul loc ca destinaţie de export, cu o valoare totală de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu un sfert faţă de primele trei trimestre din 2010.
Bulgaria a mai urcat un loc ca destinaţie de export, de pe poziţia 7 în 2010 pe poziţia 6 în 2011, iar Olanda a ajuns pe locul 8 de pe 10.
Rusia, o destinaţie importantă în zona non-UE, a făcut un salt de pe locul 12 pe 11. În creştere au fost şi exporturile către Ucraina, care au ajuns de pe locul 17 pe 14.
Trei sferturi din exporturi sunt produse manufacturate
Datele privind exporturile din primele zece luni ale anului trecut indică menţinerea ponderii produselor cu valoare adău gată ridicată, respectiv a industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport de 41,3%.
Astfel, din totalul exporturilor româ neşti, 74,8% re prezintă produsele manufacturate, după cum au menţionat reprezentanţii Ministerului Economiei.
Astfel, potrivit datelor MECMA, aparatele pentru telefonie, componentele pentru autovehicule, autoturismele şi conductorii electrici sunt prin - ci palele produse exportate de România.
"Exporturile au fost suportul creşterii valorii adăugate a industriei în PIB.“
CEZAR MEREUŢĂ, preşedinte CERME
SOLUŢII
Salvarea va veni din diversificare
La noi, aprecierea monedei naţionale trezeşte automat nemulţumirea exportatorilor, deoarece le reduce competitivitatea pe pieţele externe. Însă a depinde de cursul de schimb nu este soluţia cea mai fericită, spun economiştii.
Atâta vreme cât se bazează doar pe avantajul preţurilor, exporturile locale nu pot rămâne competitive în UE. În opinia lui Florian Libocor, economistul-şef al BRD, "pentru a creşte competitivitatea exporturilor, nu avem nevoie de o monedă depreciată, ci în primul rând de investiţie şi inovaţie".
O parte a răspunsului la întrebarea "Cum să optimizăm exporturile?" ţine de diversificare atât a gamei de produse, cât şi a pieţelor de desfacere, spune el. "Putem şi trebuie să folosim piaţa din est", a mai insistat Libocor.
Faptul că prioritatea zero este diversificarea pieţelor de export îl susţine şi Cezar Mereuţă, preşedintele CERME. Asta în condiţiile în care există "un risc potenţial la creşterea industriei determinat de o situaţie tensionată apărută pe pieţele UE".
Potrivit acestuia, o altă prioritate fundamentală este aplicarea imediată a strategiei naţionale de export creată în scopul dezvoltării noilor companii exportatoare pe pieţe diversificate cum ar fi Turcia sau statele BRICS.
37,6 de miliarde de euro
a fost valoarea exporturilor României în primele 10 luni ale anului. Suma a depăşit valoarea exporturilor din întregul an 2010, când, cu 37,2 miliarde de euro, sărbătoream un record istoric pentru exporturile româneşti
"Ca să creştem competitivitatea exporturilor nu avem nevoie de o monedă depreciată ci de investiţie şi inovaţie.“
FLORIAN LIBOCOR, economist şef BRD
STRATEGIE
Creşterea comerţului în afara UE, misiune dificilă
Reorientarea exporturilor autohtone către statele din afara Uniunii Europene este unul dintre obiectivele majore în această perioadă de criză, deoarece prin acest canal România este mai expusă la contagiunea de pe pieţele europene.
Astfel, cu toate că au cerut-o autorităţile, cu toate că a fost elaborată o strategie de export şi cu toate că toţi îşi propun să exportăm mai mult în afara UE, ponderea exporturilor către statele membre în total exporturi a crescut în ultimii trei ani de la 70,3% în primele zece luni din 2008 până la 71,2% în aceiaşi perioadă din 2011.
Chiar dacă în anumite ţări din America de Sud sau din lumea arabă exporturile au crescut spectaculos, ponderea vânzărilor în afara UE se menţine redusă, deoarece comerţul intracomunitar creşte mai puţin, dar de la valori mult mai mari.
Analizele Ministerului Economiei arată o creştere a exporturilor în ţări terţe cu 29,3%, în perioada ianuarie-octombrie 2011, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce creşterea exporturilor în UE a fost de 21,2%.
Vânzări duble în Emiratele Arabe şi în Brazilia
Bunăoară, exporturile către Canada au avansat cu 70,36%, pe baza maşinilor şi aparatelor electrice, cazanelor şi echipamentelor nucleare, dar şi a componentelor de avioane.
În SUA exportăm cu aproape 50% mai multe componente auto, îngrăşăminte şi produse chimice. O creştere de 111% a fost înregistrată pe relaţia cu Brazilia, bazată pe autoturisme şi componente auto, material rulant şi echipament petrolier.
În Rusia am reuşit să ne majorăm exporturile cu 28,3% pe baza pieselor şi componentelor auto, a frigiderelor şi a mobilei. Iar în Ucraina am vândut cu 61,44% mai mult produse minerale, maşini şi echipamente electrice, autoturisme şi componente auto.
În Turcia, exporturile noastre au avansat cu 10,9% pe baza produselor minerale, a celor chimice şi din metal, a maşinilor şi aparatelor electrice, a automobilelor şi pieselor auto.
Mai menţionăm alte avansuri semnificative: Kazahstan (58%), Kosovo (62,6%), Africa de Sud (79,66%), Emiratele Arabe Unite (101,49%), Arabia Saudită (164,83%), Iordania (122%), Tunisia (108,83%), Irak (78,77%), Afganistan (188,28%) şi Singapore (96,85%).
TOP
Ce produse au succes la străini
Principalele produse care stau la baza exporturilor autohtone sunt: aparate electrice pentru telefonie (8,81% din total export), părţi şi componente pentru autovehicule (5,67%), autoturisme (3,8%), îngrăşăminte azotoase (2,32%), porumb (1,71%) sau fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (1,6%), potrivit datelor MECMA.
Concret, în primele nouă luni din 2011, România a exportat telefoane mobile în valoare de 1,35 miliarde de euro, fişe pentru bujiile de aprindere în valoare de 1,26 miliarde de euro şi alte vehicule noi, care au adus o valoare totală de 1,07 miliarde de euro.
În aceleaşi interval, am exportat benzină de 0,71 miliarde de euro şi anvelope pneumatice noi, de cauciuc, în valoare de 0,62 miliarde de euro.
Cel mai mult am importat ţiţei brut, suma totală cheltuită fiind de 2,48 miliarde de euro, medicamente cu vitamine sau provitamine, în sumă de 1,16 miliarde de euro şi gaz natural, pentru care am plătit 0,84 miliarde de euro.
Citiţi şi:
- Creşterea producţiei şi exporturile pot schimba faţa industriei locale
- Dacia vinde tot mai puține mașini în Franța
Recomandările noastre
