Păgubiţii Fondului Naţional de Investiţii au blocat, prin intermediul executorilor judecătoreşti, accesul autorităţii la conturile proprii pe o perioadă de 190 de zile lucrătoare, în 2010.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a avut în acest an acces la conturile sale doar pentru o perioadă de 67 de zile lucrătoare, ceea ce înseamnă circa trei din cele 12 luni ale anului, potrivit datelor AVAS remise EVZ.
Conturile au fost blocate de către păgubiţii FNI, care, prin intermediul executorilor judecătoreşti, au încercat să-şi recupereze sumele recunoscute de către instanţă. Acest lucru a pus AVAS în imposibilitatea de a desfăşura în condiţii normale valorificarea şi privatizarea, se menţionează pe site-ul instituţiei.
Conform datelor AVAS, în perioada 2005-2010, instituţia a virat către păgubiţii FNI o sumă de peste 400 milioane de lei. Doar în primele 11 luni ale acestui an, a fost achitată păgubiţilor FNI o sumă de 102 milioane lei.
Autoritatea trebuie să efectueze plăţi pentru păgubiţii FNI ca urmare a 13 sentinţe judecătoreşti. Numărul total al păgubiţilor care au dreptul la despăgubire este de 23.486, iar numărul cererilor de despăgubire înregistrate la AVAS este de 21.573.
Acordarea despăgubirilor continuă şi în 2011
"Suma estimată de AVAS pentru achitarea păgubiţilor FNI în 2011 este de aproximativ 100 milioane de lei, în funcţie de încasările autorităţii", ne-a precizat Daniel Florea, vicepreşedintele AVAS.
Procesul de despăgubire era prevăzut să se finalizeze încă de anul trecut, atunci când autoritatea a negociat cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP) acordarea unui împrumut de la Trezorerie, prin intermediul căruia să fie despăgubiţi toţi investitorii FNI care au câştigat acest drept în instanţă. Însă reprezentanţii MFP nu au susţinut avizarea împrumutului şi au recomandat ca plăţile să fie suportate din bugetul AVAS.
42 de milioane lei, cea mai mare sumă recuperată în 2010
Cea mai mare sumă recuperată în acest an a fost de 42,27 milioane de lei. Aceasta provine din stingerea obligaţiilor de plată ale societăţii Rulmentul Braşov către AVAS.
"Suma provenită dintr-o creanţă de natură fiscală, o creanţă preluată de la MFP şi o creanţă comercială proprie AVAS a fost realizată prin compensarea datoriei, respectiv prin preluarea unor active fixe care, ulterior, au fost predate Consiliului Local Braşov", ne-a explicat vicepreşedintele AVAS.
În ceea ce priveşte cea mai mare sumă încasată din 2010, este vorba despre aproape 6 milioane de lei de la Termoelectrica "în contul obligaţiei de plată de natură comercială în valoare totală de 54.925.000 lei, creanţă preluată de AVAS de la Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord".
În conturile AVAS a mai intrat în 2010 şi o sumă de 107 milioane lei din recuperarea creanţelor proprii (dividende, fonduri de restructurare etc.). Jumătate din suma din această categorie a fost obţinută din dividendele Petrom pentru anii 2006-2007, adică 53,6 milioane lei.
DEZINTERES
Privatizarea bate pasul pe loc
E
AVAS a propus o listă de societăţi, 12 la care este acţionar majoritar şi 90 unde deţine pachete minoritare, pentru care aşteaptă scrisori de intenţie. Când ar putea fi scoase la vânzare? D.F.: Pentru lansarea la privatizare a celor 100 de societăţi comerciale nu există o ordine dinainte stabilită, anunţurile individuale de vânzare vor fi publicate după parcurgerea tuturor procedurilor reglementate de legislaţia specifică în vigoare la această dată.
Care sunt primele zece cele mai "curtate" companii deţinute de AVAS? D.F.: Din cauza interesului scăzut al potenţialilor investitori şi din analiza scrisorilor de intenţie nu putem stabili un top al celor mai "curtate" societăţi comerciale deţinute de către AVAS. "Suma estimată pentru achitarea păgubiţilor FNI în 2011 este de circa 100 milioane lei." DANIEL FLOREA vicepreşedinte AVAS