ALBA. Arheologii reclamă că nu au fost consultaţi asupra traseelor autostrăzilor şi drumului expres. Acestea trec peste 70 de situri.
Arheologii reclamă că nu au fost consultaţi atunci când s-au proiectat traseele unor artere importante. Numai în Alba au fost identificate aproximativ 70 de situri arheologice pe traseul autostrăzilor şi al drumului expres, prevăzute să tranziteze judeţul. Problema nu este neapărat numărul impresionant de situri, pentru că Alba este unul dintre judeţele cu cele mai bogate vestigii arheologice, ci complexitatea lucrărilor de descărcare de sarcină arheologică, fapt care ar putea duce la întârzierea finalizării acestor drumuri. Coridorul IV via Tărtăria Arheologul Ilie Lascu, unul dintre membrii echipei Muzeului Naţional al Unirii din Alba-Iulia care a făcut evaluarea în teren, şi-a exprimat în câteva rânduri nedumerirea în legătură cu traseul stabilit pentru aceste drumuri, pe anumite porţiuni, deoarece este vorba despre situri care necesită o cercetare amănunţită. Traseul Coridorului IV Pan european trece, de exemplu, pe la Tărtăria, unde sunt trei situri importante. „Nu cunosc din ce motive au ales să treacă pe acolo, pentru că suprafaţa pe care se întind aceste situri este destul de mare, ceea ce va necesita o perioadă lungă de timp pentru cercetarea arheologică, iar în primul sit avem mai multe epoci - a bronzului, a fierului şi epoca medievală timpurie”, a declarat acesta. Un alt punct în care se estimează că vor dura mai mult cercetările, pentru că suprafaţa este mare, este în zona Lancrăm, lângă Sebeş, unde se prevede că se vor intersecta autostrada, drumul expres şi viitoarea şosea de centură a Sebeşului.
Mai mult, în acest areal, traseul autostrăzii este prevăzut să treacă printr-un tumul, respectiv o ridicătură de pământ, care de obicei semnalează existenţa unei necropole. Situaţia este similară şi în privinţa drumului expres care va face legătura între autostrada Coridorul IV Paneuropean şi Autostrada Transilvania, între localităţile Sebeş şi Turda. Şi acesta traversează un tumul „ofertant” pentru arheo logi, fiind lângă o aşezare preistorică în care apar şi materiale din epoca bronzului, dar şi de ev mediu. „Un alt sit este cel de la Dumbrava, de la Limba. Iarăşi depunerile sunt foarte mari. Dacă ţin neapărat să treacă drumul pe aici, pro babil că se vor răzgândi pentru că săpătura va dura foarte mult, deoarece are o stratigrafie extrem de complexă”, a mai punctat Ilie Lascu. O altă problemă semnalată de acesta este lângă Aiud, la Mirăslău. „Drumul expres ar trebui să treacă, teoretic, foarte aproa pe de o biserică de secol XV. De pe hărţile lor nu ne-am putut da seama cât de aproape va trece şi cât de mult va afecta acest monument”, a mai arătat arheologul. „Ei au trasat totul dintr-un birou”
Problema a fost subliniată şi de directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba-Iulia, Gabriel Rustoiu, care este de părere că cei care au trasat traseul autostrăzilor ar fi trebuit să se consulte măcar cu autorităţile judeţene şi cu arhitecţii-şefi ai judeţelor, dacă nu direct cu arheologii. „Dacă aceste firme ar fi avut măcar un specialist angajat pe arheologie nu s-ar fi întâmplat aşa ceva. De exemplu, la Limba avem un sit care este pe lista monumentelor istorice, monument de grupa A, cunoscut încă din 1940. Ar fi trebuit doar să se uite în Monitorul Oficial.
Un proiectant adevărat ar fi venit în teren, s-ar fi consultat cu autorităţile judeţene... Dar ei au trasat totul dintr-un birou. Noi chiar dorim să avem posiblitatea să cercetăm aceste situri, dar trebuie să ne facem treaba foarte serios şi după aceea tot ei spun că îi ţinem în loc. Oricum, deocamdată ei sunt cei care ne ţin pe noi în loc, pentru că firma care a contractat lucrarea pentru Coridorul IV nu ne-a plătit evaluarea nici până acum.
Este vorba despre 270 de milioane de lei vechi, bani de care noi am avea mare nevoie”, a declarat Gabriel Rustoiu. „Dacă se doreşte să se termine repede, finanţarea trebuie să curgă. Cu finanţare asigurată, noi putem lucra în paralel cu constructorii, în funcţie de priorităţi. Putem asigura descărcare de sarcină arheologică chiar mai repede decât în ritm cu construcţia”, a adăugat directorul muzeului din Alba-Iulia. REACŢIE
CNADNR: „Se stă şi nouă luni la oale şi ulcele”
Reprezentanţii Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România admit că lucrările de descărcare arheologică de pe traseele autostrăzilor pot dura şi nouă luni, pentru că nu sunt suficienţi arheologi. „Traseul unei autostrăzi nu se schimbă dacă s-a dat peste un sit arheologic. Se face o variantă ocolitoare dacă dăm peste Sarmizegetusa, dacă nu încep lucrările de descărcare, care se pot întinde şi nouă luni. Coridoarele europene oricum au fost stabilite la Bruxelles, traseele lor nu pot fi modificate”, spune directorul general adjunct al CNADNR, Cristian Duică. (Cristina Sbîrn)